În România, acesta este finalul Revoluției din 1989. Ea s-a terminat aseară prin afirmarea unor valori clare: România este europeană, capitalistă, ține la democrație, are civism, implicare și știe că Rusia este un adversar.
De ce este o desprindere definitivă de trecut? Pentru că noul președinte este un independent care nu a crescut politic în partidele urmașe ale comunismului. Și nici adversarul să nu a fost.
O alegere limpede: Europa, democrație, civism
Românii au vrut să aleagă un președinte din noua clasă politică. Oameni care s-au maturizat în anii de după Revoluție și au crescut cu fața spre viitor nu spre trecut. Este o desprindere de trecut și pentru că majoritatea României nu a cumpărat nostalgia comunistă, nu a crezut că România trecută este mai bună, nu a crezut că doar valori românești și tradiționaliste te fac mai bun și mai puternic. Pentru că majoritatea României a hotărât că mai curând reușești parte a unui grup european mai mare, decât prin noi înșine. Și pentru că prețuiește mai mult o societate deschisă în care nu ești amenințat cu pușcăria dacă ai alte valori.
O majoritate care nu s-a speriat
Rezultatul de aseară arată că mai multă Românie a avut de câștigat în acest drum de 35 de ani decât de pierdut. Este vorba despre România care a construit, a pus bazele unor afaceri, a făcut școală, a privit cu echilibru și cumpătare la problemele pe care le avem în față și la greșelile pe care le-am făcut. Și o Românie care a ales să nu se sperie de fricile instalate digital în capul său.
Pe de altă parte, peste 5 milioane dintre conaționalii noștri nu văd România cu cei mai buni ochi. Și astăzi simt rezultatul ca o înfrângere. Dorința lor de schimbare a fost aprigă și cu siguranță are mai multe cauze. Bunăstarea nu s-a împărțit echitabil în această țară. În dezvoltarea rapidă a României, orașele mici și satele au fost lăsate în urmă. Mai puțină școală, mai puțină asistență medicală. Serviciile statului nu au fost cele mai bune. Dar, mai mult, mulțimea de privilegii pe care statul le-a dat angajaților săi au dărâmat încrederea publică. Aceasta este misiunea cea mai grea pentru viitorii guvernanți.
Paradoxul guvernării care urmează
Și una imposibilă aproape. Pentru că noutatea aici sunt Nicușor Dan și, poate, Ilie Bolojan. Dar partidele care vor primi următorul guvern sunt aceleași care au adus dezastrul deficitului bugetar și al incapacității de plată. Românii se vor trezi într-o săptămână că la putere vor fi autorii dezastrului, dar cu lideri un pic mai responsabili. Fără îndoială dezamăgirile vor continua încă ani buni. Cum se trece de asta? Cu o serie de numiri publice incontestabile.
Soluția dureroasă, dar reală: încredere și educație
Ce e de făcut pe termen lung? România trebuie să dea bunăstare și respect celor care au pierdut până acum. Și oportunități. Să-i ajute, dar și să-i facă să înțeleagă că nu le dă nimeni, ci puterea stă în ei. Și în al doilea rând să pornească un uriaș program de educație. Dintre cei care au opt clase, 80% au votat cu George Simion. Nu pentru că au opt clase, ci pentru că educația lor nu le permite să aibă bunăstare. Când condiția lor se va schimba, atunci România va fi o putere europeană.
*Catalin Striblea este realizator radio la Europa FM, unde îl auziți zilnic la ROMÂNIA ÎN DIRECT. De asemenea, este unul din creatorii proiectului VORBITORINCII și al Interviurilor L.E.A.D.E.R.S. Împreună cu Radu Naum este gazda podcastului BARICADE, sub umbrela Vorbitorincii. Trage la poartă pe vlog-ul de fotbal la Sport Extra, intitulat STRIBLINHO. Lucrează în media de aproape 30 de ani și a trecut prin toate mediile, de la online la televiziune.
Un răspuns
România este un stat tânăr, abia a împlinit 100 de ani. Irina Livezeanu oferă o analiză minuțioasă a construcției identitare după 1919, documentând naționalismul și strategiile construcției identitare. România – still under construction, este opinia mea, nu un „fapt” sau „adevăr”.