Deși României îi place să se compare, din multe puncte de vedere, cu state precum Germania, Olanda sau SUA, realitatea este că se situează la coada celor mai dezvoltate țări, beneficiind mai degrabă de o conjunctură geopolitică și politică favorabilă decât de propriile performanțe, a spus, la podcastul Vorbitorincii Leaders, Bogdan Ivănel, fondatorul Code for Romania, organizație care dezvoltă gratuit platforme și aplicații utile pentru cetățeni.
Totuși, adaugă el, România are avantajul de a fi în această categorie relativ favorabilă, pentru că, în multe alte țări, oamenii se confruntă cu condiții mult mai dificile.
„Trebuie să înțelegem că noi suntem, probabil, cei mai ineficienți, cei mai săraci dintre cei bogați, dintre cei care o duc bine pe planeta asta. Dintre cele 200 de țări ale lumii, în majoritatea țărilor situația este dramatică și n-aș dori nimănui să ajungă acolo, să vadă lucrurile acelea sau să trăiască în felul acela”, a explicat Ivănel.
Chiar dacă România arată astăzi „mai bine” decât înainte de 1989 și beneficiază de avantajul apartenenței la Uniunea Europeană, cea mai mare vulnerabilitate rămâne capacitatea instituțională, pe care Bogdan Ivănel o descrie drept una dintre cele mai slabe la nivel global.
Capacitatea instituțională se referă la abilitatea unei instituții de a-și îndeplini funcțiile atunci când își propune acest lucru, explică fondatorul Code for Romania. El subliniază că, dincolo de corupție sau de lipsa de voință a unor angajați, mulți dintre cei care încearcă să rezolve probleme se lovesc de limitele instituțiilor românești, al căror nivel de eficiență, spune acesta, este „absolut la pământ”.
„Singurele două momente când am putut să văd plenar în interiorul statului au fost și două momente de criză: COVID-19 și criza refugiaților ucraineni. Acelea au fost singurele momente în care statul și-a deschis larg ușile către noi. De ce? Pentru că, probabil, le era și lor frică pentru viețile lor. Aveau nevoie de o echipă de oameni eficienți, de care să nu le fie frică. În momentele acestea, lucrurile arată mult mai dramatic decât am putea să discutăm. Am ajuns într-un punct în care nici măcar două birouri vecine din același minister nu mai comunică”, a spus Bogdan Ivănel.
„Treptat, statul român s-a transformat într-un Frankenstein instituțional”
Pentru a arăta cum funcționează, astăzi, instituțiile publice din România, Bogdan Ivănel, fondatorul Code for Romania, a dat exemplul a trei ministere-cheie, Sănătatea, Internele și Munca, aflate în aceeași clădire, dar complet rupte de orice formă de comunicare între ele.
Situația scoate la iveală o problemă mai profundă, spune el: statul român a rămas blocat într-o structură instituțională moștenită din comunism, care răspundea obiectivelor din 1989, dar care nu mai are legătură cu realitatea actuală.
„Nu era niciun fel de comunicare instituțională. De ce cred că s-a întâmplat chestia asta? În ’89 am moștenit de la statul comunist o infrastructură instituțională mare, vastă, care cred că răspundea corect obiectivelor României în 1989. Ea nu mai are nicio treabă cu cele din 2025. În 35 de ani am mers cu structura asta instituțională din inerție. Nu doar că am mers cu ea din inerție, fără să o reformăm vreodată, fără să ne uităm dacă ne mai trebuie asta, nu ne mai trebuie asta, ci am tot adăugat, am lipit chestii pe ea”, a spus Bogdan Ivănel, în dialogul cu Cătălin Striblea.
De-a lungul ultimelor decenii, statul român s-a transformat într-un „Frankenstein instituțional”, construit prin adăugiri haotice și improvizații legislative, a spus Ivănel.
„Ne-a cerut Uniunea Europeană încă o instituție, am făcut-o și pe aia. Am pierdut un proces la CEDO, am mai corectat un flux legislativ undeva. Ne-a mai venit o idee mai bună, mai proastă, a cuiva din Parlament, a unui partid nou care a venit la conducere, am schimbat o lege fără să ne uităm la celelalte 20 de legi care sunt afectate de schimbarea aceea legislativă”, a explicat el la Leaders.
În plus, odată cu apariția internetului, România a încercat să recupereze decalajele printr-o digitalizare grăbită, aplicată „peste proceduri care oricum nu funcționau”, susține Ivănel.
„Și, treptat-treptat, statul român s-a transformat într-un Frankenstein instituțional, în care, pur și simplu, aceste zone de comunicare sunt blocate. Și nu întotdeauna din cauza relei intenții, ci așa funcționează, în momentul ăsta, instituțiile din România”, conform lui Bogdan Ivănel.
Un alt punct critic semnalat de Bogdan Ivănel este lipsa de leadership, o problemă care diferențiază vizibil România de alte state.
„Asta vine și din sistemul nostru educațional, care s-a tot erodat în acești 35 de ani, și vedem o deprofesionalizare a administrației publice, o deprofesionalizare a zonelor specializate, dar o deprofesionalizare accelerată inclusiv a politicii, pe care românii nu au respectat-o niciodată, dar, totuși, vedem o erodare inclusiv acolo. Apoi, asta vine dintr-o politică de cadre foarte păguboasă a partidelor politice”, a afirmat el.
Interviurile Leaders au întotdeauna și o parte destinată membrilor plătitori. Cătălin Striblea și Bogdan Ivănel au discutat, în această secțiune, despre modul în care Ivănel își planifică și își organizează gândirea financiară pentru viitor.
„Am un buget de rezervă, care e acolo, de neatins. În cazul în care se întâmplă ceva în familie, trebuie o operație, trebuie să plecăm repede într-un loc, acolo avem o sumă pe care o ținem constantă, în momentul în care am atins-o. Restul banilor pot să meargă într-o zonă de economii, investiții”, a spus Ivănel.
Puteți deveni membri Vorbitorincii intrând pe canalul nostru de YouTube de pe un browser și urmând pașii.
Urmăriți podcastul Leaders.
