Unirea Moldovei cu România a fost unul dintre subiectele LEADERS Special, între Cătălin Striblea și consultantul politic Cristian Hrițuc, în contextul afirmațiilor recente ale unui înalt oficial de peste Prut.
Unirea Moldovei cu România, folosită ca presiune asupra Bruxelles-ului
Subiectul unirii a revenit în prim-plan după ce vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Osmochescu, a vorbit despre această variantă ca posibil „plan B” în cazul blocării parcursului european, scrie și Euronews. Consultantul politic Cristian Hrițuc susține însă că, dincolo de dezbaterea publică, există obstacole geopolitice, constituționale și electorale care fac imposibilă realizarea unui astfel de proiect în condițiile actuale. Potrivit acestuia, ideea unirii cu România este adusă în discuție într-un moment în care Republica Moldova încearcă să accelereze parcursul european, fără ca proiectul unirii să fie pregătit în mod real.
Problema Transnistriei și relația cu Rusia
„Unirea nu se poate face în parametrii în care suntem acum”, afirmă Cristian Hrițuc.
Iar în argumentația sa, fostul consilier prezidențial afirmă că primul obstacol major este situația Transnistriei și prezența militară rusă din regiune. El susține că Republica Moldova nu poate renunța pur și simplu la Transnistria și la cetățenii care locuiesc acolo, iar o eventuală soluție ar presupune un acord mult mai amplu cu Federația Rusă. În plus, consultantul politic consideră că un asemenea proces ar avea implicații de securitate pentru întreaga regiune și ar necesita atât acceptul Uniunii Europene, cât și garanții solide de securitate.
Provocat de Cătălin Striblea să explice concret cum s-ar putea realiza unirea Moldovei cu România, Hrițuc a mutat discuția în zona constituțională și electorală, invocând prevederile Constituției Republicii Moldova și pragurile necesare pentru validarea unui referendum.
Matematica unui referendum
Dincolo de aspectele geopolitice, Cristian Hrițuc atrage atenția asupra procedurilor constituționale necesare pentru realizarea unirii Moldovei cu România. El amintește articolul 142 din Constituția Republicii Moldova și explică faptul că un asemenea proiect ar trebui validat prin referendum constituțional. Potrivit calculelor prezentate de acesta, pentru validarea referendumului ar fi nevoie de aproximativ 1,65 milioane de voturi favorabile.
Hrițuc susține că, inclusiv în cele mai optimiste scenarii electorale, există o diferență de aproximativ 720.000 de voturi între nivelul actual de susținere al forțelor pro-europene și pragul necesar pentru validarea unui referendum privind unirea Moldovei cu România. El amintește și rolul important pe care diaspora l-a avut în ultimele alegeri din Republica Moldova, dar consideră că mobilizarea unui număr atât de mare de alegători într-un referendum ar fi extrem de dificilă.
În opinia sa, fără o susținere semnificativ mai mare decât cea existentă în prezent, organizarea unui referendum nu poate deveni o opțiune realistă.
Cât de mare este susținerea pentru unirea Moldovei cu România?
Analizând sondajele de opinie, Hrițuc afirmă că nivelul real de susținere pentru unirea Republicii Moldova cu România se situează în jurul valorii de 30%, chiar dacă în spațiul public apar uneori cifre mai mari. El avertizează că anumite sondaje trebuie privite cu prudență și consideră că discuția despre un referendum poate deveni serioasă doar atunci când susținerea populară va depăși clar majoritatea simplă.
În același timp, el consideră că subiectul trebuie tratat cu responsabilitate, mai ales în raport cu oamenii care cred sincer în acest proiect. Consultantul politic evocă inclusiv experiențe personale și întâlniri cu moldoveni pentru care ideea unirii are o încărcătură emoțională profundă și spune fără echivoc:
„Dacă nu ai un plan strategic, nu deschide discuții. Nu te poți juca cu speranțele unor oameni.”
Întrebat direct de Cătălin Striblea cum vede relația dintre Maia Sandu și România, Cristian Hrițuc a formulat atât aprecieri la adresa liderului de la Chișinău, cât și observații privind erodarea politică a partidului aflat la guvernare.
Nu o văd pe Maia Sandu făcând politică în România
Fostul consilier prezidențială o apreciază în mod evident pe președinta Maia Sandu și remarcă decizia acesteia de a semna cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană într-un context regional extrem de complicat. În același timp, el observă o erodare treptată a popularității partidului de guvernământ și amintește pierderile înregistrate de PAS în unele alegeri locale. Potrivit acestuia, tocmai această realitate politică face și mai dificilă transformarea ideii unirii într-un proiect concret pe termen scurt.
Întrebat de Cătălin Striblea dacă o vede pe Maia Sandu continuându-și cariera politică în România după încheierea mandatului de la Chișinău, Cristian Hrițuc a răspuns categoric:
„Nu, nu o văd să facă politică. Nici nu cred că ar vrea să continue”
Chiar dacă tema unirii Moldovei cu România a reapărut în dezbaterea publică, între discursul politic și realizarea efectivă a unui asemenea proiect există încă numeroase obstacole. Problema Transnistriei, contextul geopolitic, procedurile constituționale și nivelul actual de susținere populară sunt argumentele care trebuie luate în considerare într-o astfel de analiză.
Sursă foto cover: Shutterstock
