Republica de la Ploiești

Un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a decis joi, 24 aprilie, suspendarea și anularea hotărârii din 6 decembrie 2024 prin care Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, după cum este consemnat pe portalulul Ministerului Justiției:

”Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 24.04.2025”, se arată în comunicatul Curții de Apel Galați.

Hotărârea Curții de Apel Ploiești, venită cu doar 11 zile înaintea noilor alegeri, poate fi atacată cu recurs în 5 zile de a pronunțare, ea este executorie, dar nu este însă definitivă, și a fost deja contestată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, dosarul urmând a fi înaintat Secției de Contencios Administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție odată cu motivarea hotărârii judecătorești.

Care sunt consecințele?

Dincolo de inadmisibilitatea vădită, este adevărat că hotărârea pronunțată în contencios administrativ este executorie de drept, chiar dacă NU E DEFINITIVĂ. Aspectul inadmisibilității va fi corijat în recurs de Înalta Curte, de bună seamă, pentru că nu există prevăzut în legislația românească vreun mijloc prin care deciziile Curții Constituționale să fie contestate.

Deciziile CCR sunt definitive, general obligatorii de la momentul publicării în Monitorul Oficial şi nu sunt supuse controlului de drept comun, nu au cale de atac „art 147 alin (4) Constituția României ”Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”)

Cu toate acestea, hotărârea judecătorească pronunțată de Curtea de Apel Ploiești NU POATE AVEA ORICUM NICI UN EFECT, în condițiile de față.

Iată de ce:

1. Dispozitivul hotărârii NU reține vreo dispoziție prin care Guvernul, Biroul Electoral Central sau orice altă autoritate să fie obligate a organiza turul 2 al alegerilor.

Parte în dosar este doar Curtea Constituțională a României, iar nu Guvernul României, Biroul Electoral Central sau altă instituție cu atribuții în organizarea alegerilor, iar hotărârea NU E pronunțată în contradictoriu cu acestea. Pentru un asemenea deziderat, ar trebui inițiat un alt demers judiciar distinct, o altă acțiune în justiție.

2. Mai mult, Decizia CCR de anulare a alegerilor și-a epuizat efectele, în sensul în care procesul electoral a fost anulat, iar, prin alte acte normative, s-a dispus organizarea de noi alegeri. Mai pe înțelesul tuturor: a fost extirpat apendicele în sala de operații, nu-l mai poți obliga pe doctor să il pună la loc, că nu are cum.

3. Și mai exact: executarea hotărârii judecătorești a CA Ploiești ar însemna, în fapt, repunerea un situația anterioară și organizarea turului 2 în 8 decembrie 2024 (asta e data reținută în actele normative de organizare a alegerilor). Dar – ce să vezi? – data de 8 decembrie 2024 a trecut. Doar dacă judecătorul care a pronunțat hotărârea obligă CCR să inventeze și o mașină a timpului.

4. PRACTIC, CCR nu poate să fie nici măcar sancționată pentru neexecutarea hotărârii judecătorești a CA Ploiești de anulare a Deciziei CCR cu amendă administrativă pe zi/întârziere, pentru că nu are instrumentele organizării turului 2 și îi lipsesc instrumentele juridice pentru a demara un atare demers.

5. De asemenea, prin hotărârea Curții de Apel Ploiești nu s-a anulat norma legislativa prin care s-a decis organizarea alegerilor din prezent.

6. Asta înseamnă că prezentul proces electoral poate continua, iar alegerile prezidențiale pot avea loc la termenul stabilit, fără absolut nici un impediment, indiferent dacă Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca sau nu recursul promovat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești până la acea dată.

Cum s-a putut întâmpla acest lucru?

Căutând pe portalul Ministerului Justiției, fostul judecător Cristi Danileț a descoperit cel puțin 11 cauze similare înregistrate pe rolul Curții de Apel Ploiești, în încercarea de a eluda repartizarea aleatorie a dosarelor, astfel încât cauzele să ”pice” la cât mai mulți judecători, ca șansele de a fi soluționate diferit să crească.

Ce spune Cristi Danileț pe Facebook: ”În cauza de la Curtea de Apel Ploiești iată dovada „ingineriei judiciare” de care am vorbit postarea anterioară: intuiția îmi spune că s-a direcționat dosarul către un anumit judecător.

Astfel, pentru a se eluda sistemul de repartizare aleatorie computerizată, mai multe persoane care nu au legătură cu dreptul au introdus aceeași cerere la aceeași instanță, Curtea de Apel Ploiești în aceeași zi.

Dosarele s-au înregistrat unul după altul, de la nr 292 la 304. În felul acesta, este de ajuns ca unul singur să ajungă judecătorul „preferat”.

De ce Ploiești și nu București? De ce nu s-au reunit toate aceste dosare care vizează același obiect? De ce în aceeași zi pe aceeași problemă de drept un complet spune că e albă și unul că e neagră, în timp ce celelalte complete amână cauza sau nu publică soluția? Ei, sunt multe întrebări la care cineva din interior ar trebui să răspundă dacă Inspecția se va ocupa. Deocamdată, cei care ne pricepem, înțelegem.”

În fapt, de pe portalul dosare.just.ro rezultă că, începând cu data de 10 aprilie 2025, au fost înregistrate peste 120 de dosare similare celui de la Ploiești, la mai multe curți de apel din țară, în care se cere suspendarea și anularea Hotărârii CCR ce a stopat alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Pârât în toate dosarele este Curtea Constituțională a României, reclamanții fiind diferiți.

Ce spune Biroul Electoral Central?

Biroul Electoral Central a anunțat, ca urmare a deciziei Curții de Apel Ploiești, că activitatea birourilor electorale constituite pentru scrutinul prezidențial din mai va continua, în baza noilor acte normative deja emise, a căror legalitate nu a fost pusă la îndoială: „Actuala procedură electorală în vederea alegerii Președintelui României este reglementată atât de acte normative, cât și de acte administrative cu caracter normativ”, se spune în comunicatul Biroului Electoral Central.

Cu sau fără a fi soluționat recursul, efectul juridic al deciziei de la Ploiești este zero, efectele electorale, însă, vor fi măsurabile abia pe 18 mai.