de Olivia Popa
Emil Hurezeanu va urca pe scena Sălii Unirii (fostul cinema Victoria), de la Iași, alături de Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea, într-o întâlnire Vorbitorincii, despre „arma diplomației vs diplomația armei”. O avanpremieră a fost însă conversația dintre cei trei, la podcastul Vorbitorincii, în care fostul ministru de Externe a adus istoria la dimensiunea ei umană, prin oameni pe care i-a cunoscut și episoade la care a fost martor.
Emil Hurezeanu, martor la căderea Zidului Berlinului
Fostul ambasador al României în Germania era la vremea respectivă redactor la Radio Europa Liberă. În 1982, plecase la Viena cu o bursă Herder, iar un an mai târziu s-a stabilit la München. A lucrat ca redactor la Radio Europa Liberă între 1983 și 1994 și a primit azil politic în Germania în octombrie 1983.
În noaptea de 9 noiembrie 1989, Hurezeanu relata la Europa Liberă deschiderea granițelor Germaniei de Est. Totul pornise de la o declarație confuză a oficialului est-german Günter Schabowski, care a spus că oamenii puteau trece frontiera imediat. Mulțimea s-a îndreptat spre Zid, iar istoria și-a schimbat cursul în câteva ore.
„De fapt, n-a fost un ordin. A fost o transformare nemaipomenită, instantanee, în istorie”, povestește jurnalistul.
Angela Merkel, un lider mai puțin ideologic
În timp ce Hurezeanu transmitea evenimentele, viitorul cancelar Angela Merkel, la vremea respectivă în Germania de Est, își urma programul obișnuit.
„Doamna Merkel scrie că, pentru că era o zi de marți, era la saună. Zice: «Marțea eram seara totdeauna la saună».” Hurezeanu vede în această mărturisire una dintre calitățile autobiografiei Libertate: autenticitatea unei femei care nu încearcă să-și rescrie retrospectiv locul în istorie.
Câteva decenii mai târziu, acum, la început de septembrie 2026, Emil Hurezeanu a urcat pe scena Ateneului român împreună cu Angela Merkel. Fostul cancelar german și-a lansat și în România volumul autobiografic Libertate, prilej pentru o conversație deloc confortabilă cu diplomatul român. Cei doi nu sunt la prima întâlnire.
La Vorbitorincii, Hurezeanu o descrie pe Merkel drept cercetătoarea est-germană pe care Helmut Kohl a adus-o în guvern și care a ajuns să combine tradiții politice diferite.
„Totdeauna a fost un fel de lider non-ideologic”, spune publicistul.
Gazul rusesc și transformarea prin comerț
De când a demisionat în 2021, Merkel a fost acuzată că a fost prea blândă cu Rusia, lăsând Germania să depindă periculos de mult de gazul rusesc ieftin şi că a provocat tulburări şi creşterea extremei drepte prin politica sa de deschidere faţă de migranţi. Iar în volumul autobiografic Libertate, relația ei cu Vladimir Putin ocupă un loc important.
În discuția cu Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea, Hurezeanu nu ocolește criticile privind Nord Stream și dependența Germaniei de energia rusească. Explică însă logica epocii: economiile occidentale aveau nevoie de energie ieftină, inclusiv pentru a putea susține financiar extinderea Uniunii Europene.
Strategia germană era numită Wandel durch Handel, transformare prin comerț. „Cu cât te apropii și te îmbrățișezi mai mult, îți iau gazul ieftin și îți dau tehnologia de exploatare a lui”, rezumă Emil Hurezeanu raționamentul de atunci.
Pericolul rusesc a devenit tot mai evident, dar nu fusese perceput întotdeauna la aceeași intensitate.
Iohannis și Nicușor Dan, prin ochii lui Hurezeanu
Numele lui Nicușor Dan a apărut cumva firesc în discuția Vorbitorincilor, iar Cătălin Striblea l-a întrebat dacă l-a cunoscut. Hurezeanu răspunde: „Cu ocaziile puține când n-am mai fost ministru de Externe. Am fost împreună la un summit la Odesa.” Întrebat ce impresie i-a făcut, adaugă: „Asculta. Asculta cu multă atenție și era foarte interesat.”
Despre Klaus Iohannis, Emil Hurezeanu spune că nu a avut o relație personală apropiată, deși fusese numit ambasador prin decret semnat de el. Menționează însă o decizie luată de acesta la sfârșitul mandatului, când combatanți români implicați în acțiunile lui Horațiu Potra riscau să fie uciși în Congo. „A avut o hotărâre, pe picior de plecare. […] Singurul care, suveran, a luat o hotărâre în cunoștință de cauză, care a fost și hotărârea bună.”
Cu siguranță poveștile vor continua la Iași, pe 3 octombrie, unde Emil Hurezeanu îi va avea alături pe Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea, pe scena Sălii Unirii (fostul cinema Victoria) de la Iași. O întâlnire despre diplomație văzută nu din manuale, ci prin oamenii și deciziile care au schimbat istoria.
Discuția integrală de la podcastul Vorbitorincii, cu Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea, o puteți urmări integral aici:
