de Olivia Popa
Rusia azi este de 27 de ani Rusia lui Putin, dacă socotim din 9 august 1999, ziua în care Boris Elțîn l-a numit premier. Figura inițial ștearsă a fostului șef FSB s-a transformat într-una a unui lider autoritar, în jurul căruia nu mai există opoziție reală, presă liberă sau limite instituționale.
Jurnalistul Vitalie Cojocari, invitat la Vorbitorincii, un podcast de Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea, descrie imaginea unui stat în care propaganda ascunde problemele cotidiene, iar contestarea puterii poate avea consecințe grave.
Benzină puțină, propagandă din belșug
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au vizat aprovizionarea cu carburanți, iar Rusia a ajuns să importe benzină inclusiv din India, afirmă jurnalistul Vitalie Cojocari. Criza s-a manifestat mai întâi în provincie, dar a ajuns și la Moscova și Sankt Petersburg. În Siberia, unde Putin a mers pentru o baie de mulțime, imaginea cameramanului oficial a fixat o benzinărie închisă. Televiziunea de stat a ignorat-o, a găsit una deschisă și a declarat criza rezolvată. Așa funcționează propaganda.
„Putin merge, se uită pe geam, probabil că vede niște panouri care sunt închise, benzinării goale”, spune Vitalie Cojocari, care concluzionează că nu are cum să nu știe problema.
În Novosibirsk, presa locală a observat că benzina s-a ieftinit înaintea vizitei liderului rus, iar prețurile au revenit după plecarea sa. Nu și benzina, însă!
Rusia azi: un desen te poate trimite la închisoare
Rusia azi înseamnă și că un comentariu împotriva războiului ori a armatei poate conduce la ani de închisoare. Vitalie Cojocari amintește cazul unei fetițe care a desenat steagul Ucrainei la școală. În urma anchetei declanșate, singurul părinte care o creștea, tatăl ei, a ajuns în închisoare. Ulterior, cei doi au reușit să fugă în Franța.
Oamenii pot fi cercetați inclusiv pentru mesaje mai vechi sau pentru donații făcute organizațiilor lui Aleksei Navalnîi, iar controlul în Rusia, azi ajunge și în telefon. Autoritățile încearcă să impună platforma Max, asemănătoare WhatsApp, dar mulți ruși refuză să o instaleze deoarece o consideră un instrument de supraveghere.
Cojocari o compară cu ecranul din romanul „1984”, care îi urmărește permanent pe oameni.
Opoziția, eliminată sau împinsă în exil
Rusia azi înseamnă și că partidele care critică războiul sunt scoase din alegeri, politicienii independenți sunt împiedicați să candideze, iar jurnaliștii critici sunt declarați „agenți străini” sau obligați să plece, observă Vitalie Cojocari.
Iabloko, singurul partid care a cerut oprirea războiului, a fost eliminat din cursa pentru Duma de Stat. Tinerii care au protestat față de decizie au început să primească citații la poliție. Toate formațiunile rămase în alegeri susțin războiul.
Boris Nadejdin, împiedicat să participe atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare, a plecat pe ascuns din Rusia, anticipând că ar putea fi arestat. Jurnaliști precum Aleksei Pivovarov continuă să documenteze problemele țării pe YouTube, accesibil în Rusia prin VPN. Pivovarov, care a prezentat lipsa carburanților din Moscova, a fost declarat „agent străin”.
Libertate economică, dar fără politică
Modelul construit de Putin pentru Rusia, azi nu reproduce integral economia sovietică. Rusia se îndreaptă, în opinia lui Vitalie Cojocari, spre un capitalism autoritar după modelul Chinei: inițiativa privată este tolerată, dar statul păstrează controlul politic total.
Regula este simplă: oamenii pot munci, pot face afaceri și pot câștiga bani, atât timp cât nu contestă puterea. Oligarhul Mihail Hodorkovski și-a pierdut libertatea și imperiul economic după ce a manifestat ambiții politice.
Putin nu are niciun motiv să oprească războiul. La nicio graniță!
„În acest moment, Putin vrea război și vrea ca războiul să continue. Nu poate să-l oprească poporul. Opoziție nu există”, afirmă Vitalie Cojocari, al Vorbitorincii.
Conflictul actual s-ar putea opri dacă Uniunea Europeană și Statele Unite nu ar mai sprijini Ucraina, însă rezultatul nu ar fi pacea, ci cucerirea acesteia, afirmă și jurnalistul atât de familiarizat cu spațiul ex-sovietic.
În discuția cu Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea, Vitalie Cojocari avertizează că, după Ucraina, Republica Moldova ar putea deveni următoarea țintă. Iar cum Moscova tratează România și Republica Moldova ca pe un singur spațiu informațional și construiește strategii comune pentru cele două state, riscul nu se va opri la Prut, explică jurnalistul.
„Ultimul articol foarte tare, care de-a dreptul m-a înfricoșat și care este din New York Times, spune că Putin vrea, după ce urmează să cucerească Ucraina, Republica Moldova.”
România se află sub protecția NATO și a Uniunii Europene, dar este deja vizată de propaganda și operațiunile de influență ale Moscovei. După 27 de ani de Putin, războiul purtat de Rusia, azi nu mai poate fi privit ca o problemă îndepărtată. Frontul militar se află în Ucraina, însă războiul informațional a ajuns de mult și în telefoanele românilor.
Discuția integrală între jurnalistul Vitalie Cojocari și Vorbitorincii, Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea, poate fi urmărită integral pe canalul de youtube.
