Caută
Close this search box.

„Ialta 2.0”? Nicidecum, spune Armand Goșu

Vorbitorincii sunt o comunitate independentă de analiști și publiciști. Lucrăm în interes public și credem că o nație are nevoie de bun simț și cultură pentru a progresa. Singurele surse de finanțare sunt contractele de publicitate, plățile Google pentru audiența din Youtube și donațiile voastre. Dacă vreți să ne sprijiniți, puteți apăsa acest buton.

de Olivia Popa

”Ialta 2.0” este, pentru istoricul Armand Goșu, un mesaj al Moscovei. Invitat de Cătălin Striblea la o ediție specială Analyze That după Shenzhen, Armand Goșu, profesor asociat la Berlin, cu un doctorat despre Istoria Rusiei susținut la Universitatea din Moscova, urmărește și cât de departe va merge presiunea SUA asupra Kievului, în urma întâlnirii. Întrebarea de la care a pornit dialogul a fost simplă: ce au vrut Xi, Putin și Trump, și ce-au primit?

Armand Goșu, la Analyze That, despre Ialta 2.0 și reuniunea de la Shenzhen

Ialta 2.0 este o trimitere la conferința din februarie 1945, când Franklin D. Roosevelt, Winston Churchill și Iosif Stalin au discutat, la Ialta, în Crimeea, despre soarta Germaniei și organizarea Europei după război. În Europa de Est, a rămas asociată cu intrarea multor țări în sfera de influență sovietică. Formula a reapărut în marja summit-ului trilateral de la Shenzhen, între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping. În interpretarea lui Armand Goșu, comparația îi folosește lui Putin pentru a sugera că marile puteri pot decide din nou, între ele, soarta altor țări.

„Ialta 2.0” servește mesajului Kremlinului

În plus, Armand Goșu consideră că Putin a folosit întâlnirea cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a se prezenta drept unul dintre liderii care pot decide soarta altor țări. Pentru publicul rus, fotografia celor trei dă greutate mesajului de „Ialta 2.0”, pe care, de altfel, liderul de la Kremlin l-a impus. Pentru țările din regiune, referirea la Ialta sugerează că marile puteri le pot hotărî din nou viitorul. Istoricul respinge comparația cu reuniunea din 1945.

„Nu este, n-are cum să fie, nu sunt datele pentru o Ialtă. Asta este o propagandă rusească.”

Reuniunea s-a încheiat fără o declarație comună

Moscova anunțase o declarație comună, iar Goșu remarcă absența ei. Au existat comunicate separate, iar Putin a vorbit în fața presei. Iar în documentul pe care îl discută Goșu lipsește orice referire la război.

„Dincolo de probabilitate, nu există referire la Ucraina sau la Taiwan.”

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a confirmat, potrivit istoricului, că Ucraina a fost discutată la Shenzhen. Ce s-a discutat concret despre război a rămas însă neclar. În acest gol de informație, Goșu se teme că Moscova va impune propria interpretare a reuniunii.

China a avut avantajul gazdei

Din analiza lui Goșu, avantajul Chinei a fost controlul asupra agendei și asupra mesajului public despre Ucraina și Europa.

„Adică a fost foarte atentă China ce subiecte discută. A fost foarte atentă la simboluri, a fost foarte atentă la mesaj.”

Istoricul citește aceeași grijă și în protocol. În fotografia oficială care a alimentat discuția despre „Ialta 2.0”, Xi Jinping ocupă centrul, cu Trump și Putin de o parte și de alta.

Presiunea Washingtonului asupra Kievului rămâne de urmărit

Indiciul pe care Goșu îl caută după Shenzhen este evoluția presiunilor asupra lui Zelenski. Îngrijorarea sa este că Trump ar fi putut să-i promită lui Putin că va cere Kievului concesii. Istoricul amintește precedentul din Alaska.

„Noi nu aveam în momentul conferinței de presă elemente care să ne îngrijoreze foarte tare.”

Miza acelei întâlniri s-a văzut mai clar după câteva săptămâni, a explicat Goșu. Aceleași așteptări le are și după acest summit, unde declarațiile oficiale nu acoperă întrebările pe care le-a ridicat întâlnirea celor trei. Iar recomandarea este să urmărim în săptămânile următoare presiunile americane asupra Kievului și ce concesii i se cer Ucrainei.

Dacă presiunea americană ar duce la blocarea ajutorului financiar și militar, istoricul se teme că miza concesiilor ar putea fi chiar suveranitatea Ucrainei. Pentru Goșu, acesta este testul de după Shenzhen. Dincolo de discuția despre „Ialta 2.0”, contează cât de departe va merge Washingtonul și ce i se va cere concret Kievului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperă alte episoade