de Adriana Crăciun
Antropologul Alexandru Bălășescu a explicat, la podcastul Leaders, cum tehnologiile bazate pe inteligență artificială, precum ChatGPT sau Gemini, pe care el preferă să le numească sisteme de automatizare, schimbă modul în care oamenii se raportează la interacțiunile cu cei din jur.
Odată ce inteligența artificială devine partener de conversație, percepția asupra comunicării începe să se transforme, spune antropologul, autor al cărții Climate Change in the Age of Artificial Intelligence (trad. Schimbările climatice în epoca inteligenței artificiale).
„Deja acea mașină este ca un om. Caracteristicele acestor sisteme, când sunt folosite așa, creează niște așteptări nerealiste de la relațiile interumane. Mașina e tot timpul acolo pentru tine, nu te contrazice niciodată, elimină orice tip de fricțiune, te mângâie pe cap”, spune Alexandru Bălășescu.
În plus, antropologul avertizează că utilizarea inteligenței artificiale ca partener de conversație poate accentua sentimentul de însingurare. El punctează că totuși nu tehnologia în sine este problema, ci modul în care alegem să o integrăm în viața noastră.
„[…] Nimic nu e rău sau bine. Cum gândim face lucrurile așa. Și așa e și cu inteligența artificială. Nu e rău sau bun, este cum gândim, la ce folosim acest ciocan pneumatic”, afirmă Bălășescu. „Dacă îl folosim la optimizare, e foarte bine, dar trebuie să discernem ce e de optimizat și ce nu se poate optimiza”, a mai spus el.
Alexandru Bălășescu subliniază că inteligența artificială este o unealtă care poate fi „foarte bine folosită pentru anumite lucruri”. Automatizarea are sens, spune el, în acele activități care presupun manipularea obiectelor sau optimizarea unor sarcini repetitive.
„E metafora mea preferată: îi dai unui copil de patru ani un ciocan și totul e un cui. Așa suntem noi acum cu AI”, a explicat el.
Ne influențează inteligența artificială liberul arbitru?
Întrebat de Cătălin Striblea dacă inteligența artificială influențează liberul arbitru, Alexandru Bălășescu spune că este posibil ca aceasta să aibă un impact.
„Toată discuția este despre ce e liberul arbitru. Putem să plecăm filosofic în zona asta și să zicem: dacă tocmai am stabilit că inteligența e distribuită și colectivă, atunci liberul arbitru pe unde ar fi?”, afirmă antropologul la Leaders.
Potrivit lui, AI-ul influențează în mod cert comportamentul oamenilor. „Tehnologia ne influențează comportamentul de când există ea, de la primul ciocan de piatră. Ne face să ne purtăm altfel”, explică Bălășescu.
Atunci când inteligența artificială devine nu doar un simplu instrument, ci un interlocutor și chiar un organizator al vieții noastre, apare riscul de a ne delega liberul arbitru către aceste sisteme. De exemplu, Alexandru Bălășescu spune că tot mai mulți oameni ajung să ofere chatboților precum ChatGPT date personale sensibile, cum ar fi cele medicale, și să ceară diagnostice.
Antropologul subliniază că, prin introducerea constantă a datelor medicale în aplicații care promit monitorizarea sănătății, ajungem să ne vedem corpul ca pe un set de parametri care trebuie mereu optimizați.
„(nr. Este vorba despre mai multe surse), una fiind fenomenologia. Cum ne percepem pe noi înșine. În primul rând, e răspunsul acela greu de dat și tot timpul variabil. Am un corp sau sunt un corp? În momentul în care intermediem relația cu corpul, oricum e intermediată tot timpul, dar când o intermediem cu senzori, percepția asupra corpului se schimbă, evident. Că devine foarte obiectivat, devine o serie de parametri”, spune Alexandru Bălășescu.
Antropologul Alexandru Bălășescu a obținut doctoratul la Universitatea din California, Irvine. El deține un masterat în etnologie de la Universitatea din Lyon. A predat în California, Paris, București și Bahrain, iar în prezent este lector universitar asociat în Canada. De asemenea, este autorul cărților „Paris elegant, Teheran incitant”, „Voioasa expunere a ordinii mondiale”, „Climate Change in the Age of Artificial Intelligence”.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
