Săvârșinul și Via Profi au adus împreună peste 100 de mici producători, iar Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea au descoperit aici povești autentice.
Și în atmosfera deja construită în jurul poveștilor despre lucruri făcute cu răbdare, grijă și identitate locală, prezența Altețelor Lor Regale în cadrul Vorbitorincilor a adăugat un firesc aparte întâlnirii dintre oameni, produse și ideea de tradiție dusă mai departe.
Flori, fructe și livezi la Săvârșin
Pentru mulți dintre producătorii de pe Via Profi, schimbarea nu a început cu o idee de business, ci cu oboseala unei vieți trăite prea repede.
Oana și Bogdan Lerescu au lăsat viața din corporații pentru liniștea naturii și au construit, la Șinteu, în județul Bihor, Safala Organic Farm, un proiect crescut în ritmul anotimpurilor și al muncii făcute în familie. Cultivă alune și zmeură bio, transformate apoi în dulcețuri, nectaruri, creme naturale și fructe liofilizate.
O alegere asemănătoare au făcut și cei din spatele proiectului Lădița Verde, din Arad. Nemulțumiți de ritmul corporatist și hotărâți să nu plece din țară, Andrei Dan Maxa și soția lui au revenit la casa bunicilor, pe care au renovat-o și transformat-o într-un spațiu în care conservă fructe și legume „cu grijă și respect față de gust”.
La Bonțida, în județul Cluj, Livia Simona Morar a fugit de zgomotul orașului către câmpurile de lavandă. Din această alegere s-a născut Lavandă de pe Someș, un proiect care a crescut de la cultivarea plantei la o întreagă gamă de produse artizanale. Siropul de lavandă și-a creat deja un nume, iar prezența la Săvârșin o cofirmă, și vin din urmă socul și trandafirul.
Oamenii care încearcă să salveze gusturi
În multe dintre poveștile de la masa Vorbitorincilor pe Via Profi apare aceeași nostalgie pentru gusturile pierdute: pâine pe vatră, prăjituri făcute fără amelioratori sau roșii cultivate pentru aromă, nu pentru rezistența la transport.
Cuptorul lui Buna, din Bistrița-Năsăud, s-a născut chiar înainte de pandemie, iar primele luni de existență au coincis cu blocajul total. Cu toate acestea, familia a continuat să facă prăjituri și produse de patiserie după rețetele vechi ale mamelor și bunicilor, fără margarină sau amelioratori, le povestește Viorica Coman Vorbitorincilor la Săvârșin. Și toate sunt sinonime cu gustul copilăriei.
La Turda, Florina și Sebastian Câmpian au pornit de la pâinea pe care mama lui Sebastian o cocea pentru familie și vecini. Au construit apoi propria brutărie în jurul unui cuptor tradițional și au dus mai departe ideea produselor făcute lent, pe vatră. Cozonacii, palanețele sau pâinea sunt pregătite după metode tradiționale, inclusiv în țesturi, cum se făcea odinioară.
În județul Timiș, la Biled, Silvia Răileanu și familia sa au mers într-o direcție aparent opusă: tehnologie modernă și sere performante. Dar și aici miza a rămas aceeași. Roșiile cu gust de roșii, cum le-au numit chiar ei, încearcă să recupereze aroma pierdută într-o piață dominată de produse standardizate și importuri masive.
Brânzari, prisăcari, mezelari la Săvârșin
Cosmin Ionel Mandica, apicultor din Olt, vorbește despre stupărit mai degrabă ca despre o pasiune decât ca despre un business. A început cu șase stupi și a învățat de la apicultorii vârstnici rețete vechi pe care încearcă să le readucă la viață. În același timp, experimentează constant combinații noi între miere și plante, iar unele dintre acestea au făcut vâlvă la Săvârșin.
După 17 ani petrecuți în Italia, Ioan Gherman s-a întors la Dumbrăveni, în județul Sibiu, cu ideea că brânza bună începe de la laptele cumpărat de la oamenii locului. Experiența acumulată în străinătate a transformat-o într-o afacere de familie construită în jurul producției artizanale de brânzeturi și al relației directe cu producătorii locali.
În Vâlcea, Simion Petre continuă să producă alimente tradiționale folosind materii prime locale și rețete vechi, fără aditivi alimentari și fără compromisuri industriale. În cazul lui, produsul final vorbește despre continuitatea unei forme de meșteșug care supraviețuiește încă în gospodăriile mici din România.
Între pâine coaptă pe vatră, miere, roșii, lavandă sau dulcețuri făcute în familie, Vorbitorincii au adunat la Săvârșin fragmente dintr-o Românie care încă mai știe să lucreze încet, cu răbdare și cu sens. Dincolo de degustare, s-au hrănit mai ales cu poveștile unor oameni care au ales să nu lase meșteșugurile și identitatea locală să dispară.
Iar pentru asta există Via Profi, un proiect susținut de Profi România.
Festivalul „Suflet de România” se desfășoară anual pe Domeniul Regal Săvârșin, sub înaltul patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, și al Alteței Sale Regale Principele Radu.
Urmăriți întreaga poveste în podcastul Vorbitorincii: https://www.youtube.com/watch?v=kufM9FmASI0&t=2936s
