de Olivia Popa
Sorin Ioniță, expert ȋn reforma administrației publice, dezvoltare și politici locale, președinte Expert Forum, a fost invitatul lui Cătălin Striblea la podcastul Vorbitorincii LEADERS Special, imediat după votarea moțiunii de cenzură
Urmează o lungă perioadă de negocieri, repoziționări și compromisuri care riscă să consume și mai multă energie politică decât guvernarea propriu-zisă, acum după ce PSD și AUR, împreună cu susținătorii moțiunii, au pus capăt Guvernului Ilie Bolojan, e de părere Sorin Ioniță.
PNL a decis prin vot intern să treacă în opoziție, însă președintele Expert Forum spunea că decizia împotriva continuării coaliției cu PSD nu garantează că ruptura va rămâne definitivă. Declarațiile făcute imediat după votul în Parlament, sunt interpretate ca semnul existenței unor grupuri care nu exclud complet revenirea la o formulă de colaborare.
Unul dintre scenariile luate în calcul de expert este apariția unei formule politice construite în jurul actualei conduceri interimare a PNL, cu Cătălin Predoiu într-un rol central: „când am pus așa, la rece, să văd unde e centrul de greutate naturală, acolo mi-a căzut”, spune Sorin Ioniță. În paralel, PSD încearcă să își conserve influența și să evite pierderea de electorat către AUR, în timp ce președintele Nicușor Dan trebuie să își joace rolul în configurarea viitoarei majorități.
Discuția cu Sorin Ioniță a adus în prim-plan și blocarea reformelor începute, în administrație și economie, existând clar riscul ca atenția publică să fie mutată din nou spre împărțirea funcțiilor și jocurile de putere.„Noi cu astea ne ocupăm. După 5 ani, noi nu știm de ce l-au pus pe Cîțu, de ce l-au dat jos pe Cîțu”, spune Sorin Ioniță și adaugă că, în opinia lui, politica românească intră într-o nouă etapă de „dans al scaunelor muzicale”, în care partidele încearcă să își conserve pozițiile și influența, în timp ce adevăratele reforme rămân în plan secund.
„Să ne țină ocupați cu dansul ăsta de scaune muzicale. Hai să vedem cine mai prinde scaun și cine nu prinde. Și între timp, banii se scurg pe sub masă. Rețelele alea sunt destul de transpartinice, dacă mă uit la partidele mari, acum.”
Expertul în administrație publică consideră că și posibilitatea redusă a alegerilor anticipate oferă partidelor o marjă mare de manevră. Chiar dacă sondajele și opinia publică se schimbă rapid, actualul Parlament poate produce noi majorități și formule de guvernare fără presiunea imediată a unui nou vot popular.
Cu alte cuvinte, actuala criză nu s-a încheiat odată cu căderea Guvernului. Abia acum începe adevărata luptă pentru noua formulă de putere.
Ce va face Președintele Nicușor Dan în acest context?
”Să vă spun sincer, eu nu-l înțeleg. Și îl știu de vreo 20 de ani din societatea civilă. E greu de intuit. Nu înțeleg unde bate, dar pare senin (…). Declarația Președintelui, care invită la calm, este una obligatorie. Ca Președinte încerci să aduci lucrurile la mijloc. Important e ce face. Cred ca mai are credit, mai are spațiu de joc”, spune Sorin Ioniță.
Întrebat de Cătălin Striblea care a fost miza acestei moțiuni care a dus la căderea Guvernului Bolojan, Sorin Ioniță a declarat că, ani la rând, administrația locală din România a funcționat după o regulă nescrisă: nu câștiga cel care termina proiecte, ci cel care începea cât mai multe. În jurul acestei logici s-a construit o întreagă rețea de finanțări, promisiuni și relații între administrații și firme, explică Sorin Ioniță, în dialogul LEADERS Special: „e premiat acela care nu închide proiecte, ci pornește mereu altele noi și are un front de cinci, deși banii ajung numai pentru două”.
În acest context, Programul Saligny a devenit una dintre cele mai mari expresii ale acestui model. Mii de proiecte, miliarde de lei și o presiune permanentă pentru deschiderea unor noi șantiere, chiar și atunci când multe dintre cele existente nu aveau finanțare completă.
„Sunt bani foarte, foarte mulți. E cred că cel mai mare program în derulare în România în momentul de față”, spune Sorin Ioniță, care explică mai departe că în acest sistem, întârzierile la plată au devenit aproape normale. ”Contractorii continuau lucrările pe baza promisiunii că statul va plăti mai târziu, iar costurile incertitudinii erau transferate direct în prețurile investițiilor. ”
De aceea, tentativa lui Ilie Bolojan de a limita pornirea de proiecte noi înaintea finalizării celor existente nu a lovit doar într-un program guvernamental, ci într-un mecanism vechi de zeci de ani, consideră Sorin Ioniță. Iar abia după toate acestea vine, la capitolul motivele moțiunii de cenzură, reforma marilor companii de stat și a celor din energie. Dar în esență, despre bani este vorba, mai exact la cine ajung.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii LEADERS cu Sorin Ioniță aici:
