Caută
Close this search box.

Barometrul de Consum Cultural: Ce fac românii când nu muncesc? Un studiu despre cultură, încredere și prejudecăți

Scris de:
  • Alina Tonigaru
    Alina Tonigaru

Vorbitorincii sunt o comunitate independentă de analiști și publiciști. Lucrăm în interes public și credem că o nație are nevoie de bun simț și cultură pentru a progresa. Singurele surse de finanțare sunt contractele de publicitate, plățile Google pentru audiența din Youtube și donațiile voastre. Dacă vreți să ne sprijiniți, puteți apăsa acest buton.

Barometrul de Consum Cultural 2025 arată că românii ascultă muzică, citesc și urmăresc filme acasă, dar participă tot mai rar la spectacole de teatru, merg mai puțin la cinema și la bibliotecă. În schimb, monumentele istorice atrag un public surprinzător de numeros. Iar când vine vorba despre știri, radioul inspiră mai multă încredere decât televiziunea sau presa online. Lansat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali, studiul oferă o radiografie a felului în care ne petrecem timpul liber, a obiceiurilor culturale, dar și a relației noastre cu informația, diversitatea și oamenii veniți din alte țări.

Teatrul pierde spectatori. Doar unul din patru români a văzut un spectacol

În 2025, 23% dintre respondenți au declarat că au participat la un spectacol de teatru, în afara festivalurilor. Procentul este mai mic decât în 2024, când participarea era de 25%.

La cinematograf au mers 34% dintre români, față de 38% în anul precedent.

Muzeele, expozițiile și galeriile de artă au atras 39% dintre respondenți, în scădere de la 42%, iar bibliotecile au coborât de la 21% la 17%. Cea mai mare cădere este la sărbători și evenimente locale: de la 78% în 2024 la 61% în 2025.

Cifrele indică o problemă pentru instituțiile culturale. Pentru o mare parte a populației, teatrul, muzeul sau biblioteca nu fac parte din rutina obișnuită. Studiul arată și că numai 10% dintre respondenți merg la cinematograf cel puțin o dată pe lună, iar în cazul muzeelor procentul celor care le vizitează lunar este de doar 3%.

Cu alte cuvinte, faptul că cineva ajunge o dată pe an la un eveniment cultural nu înseamnă că participarea la cultură a devenit un obicei.

Monumentele istorice atrag aproape de două ori mai mulți români decât cinematografele

Există însă o excepție importantă. 65% dintre respondenți au vizitat un monument istoric sau un sit arheologic în ultimele 12 luni. Este cea mai răspândită dintre activitățile culturale din spațiul public analizate de studiu.

Pe termen lung, evoluția este remarcabilă: participarea a urcat de la 30% la începutul seriei la 65% în 2025, după vârfurile de 67% din 2022 și 2023. Datele sugerează că patrimoniul este mai accesibil și mai bine integrat în timpul liber decât multe forme de cultură instituționalizată.

Lectura rămâne prezentă, dar cultura de acasă domină net

Prezentarea INCFC arată o răspândire foarte mare a consumului cultural în spațiul non-public: 96% dintre respondenți spun că au ascultat muzică în ultimul an, 92% au urmărit programe TV informative, 55% au citit cărți, 48% au vizionat filme prin streaming, iar 20% au ascultat audiobookuri. Prin comparație, numai 17% au mers la bibliotecă pentru a citi sau împrumuta cărți.

Diferența sugerează că lectura și consumul cultural continuă, dar se mută tot mai mult în spațiul privat și pe platforme accesibile de acasă.

Aici se vede una dintre marile concluzii ale Barometrului: cultura consumată individual, acasă, este mult mai stabilă decât participarea la instituțiile culturale clasice.

Autorii vorbesc chiar despre efectele fragmentării timpului și ale presiunii economice asupra practicilor care presupun planificare, deplasare și costuri suplimentare.

Radioul, cea mai credibilă sursă de știri dintre cele testate

Una dintre cele mai interesante părți ale cercetării este capitolul despre cetățenia democratică. Dintre sursele de știri analizate, radioul obține cel mai mare nivel de încredere: 53% dintre respondenți spun că informațiile transmise la radio sunt de încredere. Urmează presa tipărită, cu 47%, televiziunea și rețelele sociale distribuite de persoane cunoscute, ambele cu 45%. Site-urile de știri sunt mult mai jos, la 28%, iar știrile distribuite pe rețele sociale de necunoscuți ajung la doar 10%.

Diferența dintre rețelele sociale „cu cunoscuți” și „cu necunoscuți” spune ceva important despre felul în care funcționează încrederea publică: oamenii tind să creadă mai ușor informația care vine printr-o relație personală. Asta nu înseamnă că informația este mai corectă, dar înseamnă că sursa familiară contează enorm.

Românii recunosc contribuția economică a imigranților, dar nuanțează puternic acceptarea

Barometrul merge dincolo de consumul cultural și măsoară și atitudinile față de imigrație. Aproape 63% dintre respondenți sunt de acord că imigranții contribuie la dezvoltarea economică a României, iar 57% cred că aduc idei și perspective noi care stimulează inovația. În același timp, 46,3% cred că imigranții pot duce la scăderea salariilor pentru anumite categorii de muncitori români.

Per ansamblu, rezultatele arată o societate care nu respinge automat imigrația, dar are rezerve atunci când discuția se mută spre efectele sociale și economice concrete.

Cât de apropiată poate fi relația cu persoane din alte grupuri?

Datele Barometrului arată că acceptarea diversității scade pe măsură ce relația cu persoanele din alte grupuri etnice sau religioase devine mai apropiată. De exemplu, 83% dintre respondenți acceptă ca persoane de etnie romă să locuiască în România, 73% le-ar accepta ca vecini, dar numai 55% ar accepta ca acestea să devină membri ai familiei prin căsătorie.

O diferență asemănătoare apare în cazul imigranților din Asia, unde acceptarea scade de la 76% la 59%. Maghiarii înregistrează cel mai ridicat nivel de acceptare a unei relații de familie, de 72%, în timp ce musulmanii se află la polul opus, cu 48%.

Rezultatele sugerează că toleranța față de prezența unor comunități în societate nu se traduce automat în deschidere față de relațiile personale apropiate. Distanța socială rămâne astfel un indicator important al felului în care prejudecățile și diferențele culturale pot influența relațiile dintre oameni.

Cultura, între costul vieții și barierele de acces

Autorii Barometrului Cultural de Consum 2025 atrag atenția că participarea culturală este influențată de insecuritatea economică, de costul vieții, de timpul disponibil și de barierele geografice.

Studiul mai spune că diferențele de acces sunt importante mai ales în mediul rural, în orașele mici și în localitățile sub 100.000 de locuitori. Cu alte cuvinte, nu este suficient să existe ofertă culturală; ea trebuie să fie accesibilă și să poată deveni parte din viața de zi cu zi.

Barometrul de Consum Cultural 2025 nu descrie o Românie lipsită de interes pentru cultură, ci una în care participarea este foarte inegală. Unii oameni își organizează viața în jurul cărților, spectacolelor și muzeelor, în timp ce alții întâlnesc cultura aproape exclusiv acasă, prin muzică, televiziune sau platforme digitale.

*Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului Culturii, este singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional – cultură. Pentru mai multe informații accesați: www.culturadata.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperă alte noutăți