Premisă: Schimbările climatice afectează tot mai mult viețile noastre, iar evenimentele extreme – fie ele incendii, furtuni sau secete – nu mai sunt doar o realitate îndepărtată, ci o problemă cu care ne confruntăm tot mai des și în România. De la incendiile de vegetație devastatoare din sudul țării până la furtunile care produc pagube masive, impactul acestor fenomene a crescut semnificativ. Articolul scris de Andra Dobrinescu explorează modul în care strategiile spaniole se pot adapta și în contextul românesc, demonstrând că atunci când se pune totul laolaltă, chiar și cele mai imprevizibile crize pot fi gestionate mai eficient.
Pe 8 septembrie 2021 a început unul dintre cele mai violente incendii de vegetație din istoria recentă a Spaniei. Un nor dens de fum acoperea munții Sierra Bermeja, iar din cele două focare pornite aproape simultan, flăcările s-au extins cu o viteză greu de imaginat. În câteva ore, focul a cuprins hectare întregi de pădure.
8.401 de hectare arse, un pompier care și-a pierdut viața și mai bine de o mie de oameni mobilizați. Printre ei, membrii INFOCA și armata spaniolă. Pentru Andalucía, povestea de mai jos nu este despre un dezastru, ci despre cum să îl previi.
Ce este, de fapt, INFOCA?
Plan INFOCA (Plan de Emergencia por Incendios Forestales de Andalucía) nu este doar un serviciu de pompieri, ci o infrastructură regională de prevenție, intervenție și recuperare ecologică. Este programul oficial al guvernului regional (Junta de Andalucía), coordonat de Agencia de Seguridad y Gestión Integral de Emergencias de Andalucía (EMA) și are în 2025 un buget de 257 de milioane de euro, din care jumătate este investit în prevenție, adică înainte să apară vreo scânteie.
Deși este un serviciu public, INFOCA atrage constant bani europeni pentru componentele high-tech, care îl fac vârf de lance în prevenirea incendiilor.
Cum de merge atât de bine?
- Resurse: în 2025, INFOCA mizează pe 4700 de profesioniști, o flotă de 108 autospeciale și 40 de aeronave, la care se adaugă 195 de turnuri de supraveghere și 88 puncte de realimentare cu apă.
- Drone cu AI (proiectul european HURRICANE): din vara acestui an testează în teren drone aeriene (UAV) și vehicule terestre fără pilot (UGV) care trimit video-uri și date în timp real către postul de comandă, reducând expunerea echipelor și accelerând deciziile în primele minute ale unui incendiu.
- Rețeaua digitală REJA: cea mai extinsă rețea de urgență de acest tip din Europa oferă acoperire radio de peste 99%, inclusiv prin canioane, prin 164 emițătoare fixe și 136 de stații portabile.
- Supraveghere prin satelit & analiză AI: din mai 2025, Junta de Andalucía cooperează cu Telespazio Ibérica pentru monitorizare continuă cu imagini radar și analiză AI a zonelor de tip cortafuegos (benzi curățate de vegetație care opresc extinderea incendiilor pe versanți).
- Platformă web publică: hărți de risc actualizate, incendii active, resurse mobilizate și alerte în timp real pentru comunități.
Comunitatea, ultimul senzor
În 2022, voluntarii care moderau un grup de Facebook dedicat incendiilor de vegetație au creat Wildfire Watch Andalucía. Oricine vede fum, postează. Moderatorii verifică din surse oficiale. INFOCA intervine. Aplicația afișează toate incendiile noi și coordonatele lor, fiecare având câte un thread de discuție, și oferă sfaturi pentru rute sigure, măsuri sau kituri de evacuare.
Într-o singură vară, comunitatea a semnalat 140 de noi incendii. 17 dintre ele au fost confirmate de INFOCA în mai puțin 15 minute de la postarea lor în aplicație.
Regulile puse pe autostradă
Cauza principală a incendiilor din zonă rămâne neglijența. Merge să zici că nu ai știut că nu poți face grătarul între 1 iunie și 15 octombrie? Nu prea. Pe panourile LED de pe autostrăzi se afișează repetitiv aceleași două fraze: NO ARROJES COLILLAS și PROHIBIDO BARBACOAS. Ai aruncat chiștocul pe geam? Te costă 200€.
Rezultatul? 8 din 10 incendii se sting până să ardă un hectar.
Sierra Bermeja – când pământul arde și cerul aprinde
Până la incendiul din Sierra Bermeja nu auzisem nici de nori pirocumulus, nici de incendii de-a șasea generație. Pe 8 septembrie 2021, două focare au izbucnit în zona Jubrique, iar vântul uscat a dus la crearea unui front care se extindea rapid.
Mobilizare civică
În primele 48 de ore, a fost un maraton pentru a controla incendiul, iar primăriile din valea Genal au activat planul roșu de urgență: Guardia Civil patrula drumurile, organiza evacuările și semnala obstacolele. Crucea Roșie a ridicat puncte de prim ajutor și adăposturi temporare, iar universitatea din Málaga a trimis geografi să cartografieze versanții instabili. Localnicii au dus alimente și pături în adăposturi și au oferit la rândul lor cazare pentru persoanele și animalele evacuate.
Adevărata surpriză a venit două zile mai târziu când energia acumulată a generat un nor pirocumulus, o coloană uriașă de fum și scântei care generează propriii curenți și fulgere uscate. Incendiul practic se autoalimenta. Autoritățile au fost obligate să retragă temporar echipele de la sol și să evacueze două localități.
Pentru a controla incendiul, INFOCA a mobilizat într-o SINGURĂ zi 1437 de oameni și 51 de aeronave, cea mai mare forță aeriană regională văzută vreodată în Andalucía. La apogeu, focul a mistuit 8401 de hectare de pin, stejar și pinsapo, a dus la evacuarea a 2670 de locuitori și a curmat viața unui pompier, Carlos Martínez Haro. Din cauza intensității și a fenomenelor meteo generate, autoritățile l-au clasificat drept incendiu de-a șasea generație.
Ploaia care a înclinat balanța
După cinci zile de pârjol, într-un loc în care nu plouă aproape niciodată înainte de octombrie, s-a întâmplat un miracol: o ploaie ușoară a dat șansa echipelor INFOCA să preia controlul. Imaginea de mai sus, devenită virală în câteva ore, îl arată pe Carlos deschizând un robinet în nori.
„Se esperan lluvias generalizadas en la zona del incendio” / „Se așteaptă ploi pe scară largă în zona incendiului.”, iar ploaia chiar venise.
Incendiul de „a șasea generație” este un foc de vegetație atât de intens încât își creează propriul micro-climat: căldura extremă formează o coloană convectivă de fum și jar ce produce vânturi și descărcări electrice și face imposibilă prognoza traseului flăcărilor. În esență, aceste incendii avansează rapid, evoluția lor e greu de modelat și pot dura săptămâni, alimentându-se cu energia termică generată. Metodele tradiționale de stingere devin ineficace până când nu scade temperatura sau nu crește umiditatea. (sursă)
Sierra Bermeja azi
Astăzi, Sierra Bermeja este un laborator verde: din toamna lui 2023, inițiativa Cascos Verdes a adus peste 2500 de voluntari, care au plantat 20.000 de copaci și au împrăștiat cu drone 400.000 de semințe, însă riscul crescut de inundații din cauza solului ars rămâne.
Lecții din sud
INFOCA arată că marile dezastre se previn atunci când toate piesele sunt pe tablă înainte de prima scânteie: reguli ferme afișate la tot pasul, tehnologie care monitorizează la minut și o comunitate antrenată să nu fie spectator. Potrivit bilanțului oficial pentru campania 2024, suprafața totală arsă în Andalucía a fost de 6.062 ha, cu 34% sub media ultimului deceniu. În același raport se menționează că au fost 613 intervenții forestiere, din care 80% incendii sub un hectar.
Detecția timpurie trebuie să fie redundată
Turnurile de observație, imaginile din satelit, dronele și, nu în ultimul rând, raportările venite de la cetățeni garantează că timpul dintre aprindere și răspunsul echipelor scade dramatic, iar incendiile rămân la scară mică.
Datele contează doar dacă circulă instant
Rețeaua radio REJA și fluxurile video transmise de UAV/UGV permit centrului de comandă să vadă în timp real unde și în ce direcție bate vântul, cât de fierbinte este o zonă și ce resurse pot fi trimise. Deciziile se iau pe cifre, iar erorile scad.
Reguli simple, scrise mare
Interdicțiile de vară pentru foc deschis și interdicția permanentă de a arunca mucuri de țigară apar pe panourile LED ale autostrăzilor, în spoturi radio și ca notificări push. Când mesajele sunt parte din peisajul zilnic, neglijența scade.
Transparența publică scade panica
În aplicații și pe rețelele sociale, autoritățile, în general, și INFOCA, în particular, comunică. Oricine poate vedea în timp real harta incendiilor active, nivelul de risc și resursele mobilizate. În loc de panică din social media, comunitatea primește constant date verificate și știe ce are de făcut.
Integrarea agențiilor elimină timpi morți
EMA coordonează 112, protecția civilă, pompierii forestieri, voluntarii și intervenția autorităților locale. Când un operator primește coordonatele unui incendiu, până la echipa de teren este o singură verigă, nu un întreg lanț.
Planul de viitor începe înainte ca focul să fie stins
Planurile de replantare, prevenirea eroziunii și monitorizarea rapidă post-incendiu reduc riscurile secundare (inundații, alunecări de teren) și accelerează revenirea ecosistemului. După fiecare campanie, INFOCA publică un raport și testează noi proiecte-pilot (drone autonome, algoritmi de predicție).
Ce legătură are cu România?
Am început să scriu acest text după știrile despre furtunile recente din România. Și m-am uitat la Andalucía, unde autorități, echipe de intervenție, cercetători, voluntari și oameni obișnuiți par să funcționeze ca un singur mecanism.
Incendiile, furtunile, cutremurele nu pot fi oprite, dar impactul lor poate fi amortizat. Când pui laolaltă tehnologia, datele, experiența, educația continuă și colaborarea dintre instituții și cetățeni, crizele devin un scenariu controlat, iar pierderile se reduc la minimum.
Fotografie din arhiva proprie – anul 2021, faleza din orașul Estepona
*Andra Dobrinescu are 38 de ani și locuiește în Marbella, Spania. A plecat din București pentru a se stabili acolo acum 6 ani
**sursă foto copertă: Unidad Militar de Emergencias, Ministerul Apărării, Spania
