Persoanele LGBT pot fi părinți la fel de buni ca orice altă persoană, a spus la Vorbitorincii Leaders Florina Presadă, candidată la alegerile parlamentare din partea partidului Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate (SENS). Ea a mai explicat în dialogul cu Cătălin Striblea ce presupune parteneriatul civil și de ce este nevoie de el.
„În acest moment, în România sunt copii care cresc în familii formate din persoane de același sex, chiar dacă acestea nu sunt recunoscute legal de către statul român”, a spus Florina Presadă. Potrivit ei, o parte dintre aceste familii sunt formate din cetățeni români care au venit din străinătate în România sau sunt familii în care copiii au fost adoptați de un singur partener.
„Tu, ca persoană, chiar dacă nu ești într-o uniune recunoscută de către statul român sau căsătorită, poți adopta. Ești considerată persoană necăsătorită și treci toate testele și filtrele pe care autoritatea respectivă le depune în interesul copilului”, a spus ea.
Candidata din partea SENS la alegerile parlamentare, fost director executiv al ACCEPT, organizație neguvernamentală din România care apără și promovează drepturile LGBTQIA+, susține că orientarea sexuală a copiilor nu este influențată de cea a părinților în cazul famiilor formate din persoane de același sex.
„Orientarea sexuală nu-ți determină calitatea de părinte și există numeroase studii care arată că homosexualitatea, ca să-i spunem așa, nu se ia și nu se ia nici în familiile formate din persoane de același sex. Avem exemple de copii crescuți în astfel de familii și ei, la rândul lor, nu sunt neapărat persoane LGBT. Dimpotrivă”, a spus Presadă la Leaders.
„Nimeni nu poate obliga pe cineva să renunțe la rolul de mamă și tată”
Întrebată de Cătălin Striblea cum poate fi rezolvată chestiunea rolurilor clasice, de mamă și tată, despre care unii oameni consideră că ar trebui să existe într-o familie, Florina Presadă a spus că acestea sunt și învățate. Ea e de părere că indiferent de situație, copilul are nevoie de părinți.
„Adopția permisă în alte state membre ale Uniunii Europene sau în SUA arată că acești copii sunt fericiți, se dezvoltă armonios, au șanse mai mari în viață decât dacă ar fi trăit într-o instituție. Pentru ei nu se schimbă mare lucru pentru că nu pot spune mamă și tată”, a spus ea.
„Ne putem adapta la realitățile sociale din jurul nostru”, a afirmat candidata la alegerile parlamentare din partea SENS, întrebată cum se poate proceda în cazul formulărilor „părinte 1, părinte 2”, care ar putea înlocui cuvintele „mama și tata” în documente oficiale, de exemplu în certificatul de naștere.
„Trebuie să adaptăm actele de identitate sau de stare civilă pentru a reflecta situația de fapt. Nu cred că pierdem ceva. Ce se schimbă în viața noastră dacă pe un certificat de naștere, de exemplu, apare părinte 1, părinte 2? Sau în orice certificat, să spunem, cu privire la afiliația cuiva”, a spus Presadă.
Schimbarea ar trebui să fie opțională, întrucât nimeni nu poate obliga pe cineva să renunțe la rolul de mamă și tată, a continuat ea.
„Drepturi egale înseamnă că și alți oameni se pot bucura de aceleași drepturi pe care le ai tu. Nu că vor drepturi speciale sau drepturi în plus. Înseamnă că în acest moment oamenii respectivi nu au aceleași drepturi pe care le ai tu și ar trebui să le aibă”, a concluzionat Florina Presadă.
Parteneriatul civil pentru persoane LGBTQIA+. Ce este și de ce este nevoie de el
Parteneriatul civil le-ar permite familiilor formate din persoane de același sex să beneficieze de „o sumedenie de drepturi”, a spus la Leaders Florina Presadă. Ea a precizat că această formă de uniunie juridică este destinată și familiilor sau persoanelor care nu fac parte din comunitatea LGBTQIA+.
„M-aș uita la situațiile de viață cu care se confruntă aceste familii în absența unei legislații care să le protejeze. Vedem că de obicei e vorba de situații dificile. Oamenii vor să-și fie alături la bine și la rău. La rău este momentul când ai cea mai mare nevoie de partenerul tău sau de partenera ta. Vizite la spital, drept de moștenire în caz de deces, asigurare de sănătate. Sunt toate acele drepturi de care beneficiem atunci când intrăm într-o căsătorie ca soți heterosexuali”, a spus Presadă.
Peste 70% dintre români spun că familia lor heterosexuală nu ar avea nimic de pierdut dacă statul român ar acorda drepturi egale familiilor LGBTQIA+, conform unui studiu realizat de ACCEPT, arată Florina Presadă. De asemenea, mai bine de jumătate (56%) dintre români consideră că este nevoie fie de parteneriat civil, fie de căsătorie civilă pentru familiile formate din persoane de același sex.
Totuși, statul român a rămas în urmă în privința recunoașterii și protecției legale a familiilor formate din persoane LGBT. Există și o decizie a Curții Constituționale a României care spune că viața de familie a acestor persoane este garantată de Constituția românească.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România trebuie să recunoască căsătoriile între persoane de același sex.
Tehnic, acest lucru ar însemna „ca aceste două persoane, soți în alt stat membru al Uniunii Europene, să poată intra în România și să fie recunoscuți ca soți și să se bucure de toate drepturile ce derivă” din această calitate, a explicat Presadă.
Urmărește o ediție specială din Vorbitorincii Leaders cu Cătălin Striblea:
