Caută
Close this search box.

Sănătatea, sistemul bolnav al comunismului. Cel mai mare interes al regimului: înmulțirea populației

Sistemul de săntate în comunism
Scris de:
  • Adriana Craciun
    Adriana Craciun

Vorbitorincii sunt o comunitate independentă de analiști și publiciști. Lucrăm în interes public și credem că o nație are nevoie de bun simț și cultură pentru a progresa. Singurele surse de finanțare sunt contractele de publicitate, plățile Google pentru audiența din Youtube și donațiile voastre. Dacă vreți să ne sprijiniți, puteți apăsa acest buton.

Iuliana Panache și istoricul Cosmin Popa au discutat, într-un nou episod din Historincul, despre realitățile sistemului medical din perioada comunistă a României. „Sistemul de sănătate este domeniul care decontează cel mai fidel atitudinea utilitaristă a statului comunist față de cetățenii săi, degradarea morală, degradarea economică, degradarea organizatorică, practic falimentul unui întreg model societal”, a spus istoricul.

Cosmin Popa spune că privind înapoi la modul în care regimul comunist, mai ales în perioada lui Nicolae Ceaușescu, a tratat domeniul sănătății, vom descoperi că starea sănătate a populației nu a reprezentat niciodată o prioritate. 

În schimb, „ceea ce a interesat cel mai mult regimul a fost ca sistemul de sănătate să faciliteze înmulțirea populației, astfel încât această populație să furnizeze forța de muncă necesară industrializării”, spune istoricul. 

Regimul a fost constant preocupat de reducerea cheltuielilor și de instrumentalizarea politică și imagistică a unor succese profesionale românești, fără ca el să fie, într-un fel sau altul, decis să extindă aceste succese la scară națională. 

În perioada comunistă, sistemul medical românesc a fost modelat mai degrabă de considerente economice și propagandistice decât de o preocupare reală pentru sănătatea publică. Deși s-au înregistrat anumite progrese cantitative, accentul a fost pus pe reducerea constantă a cheltuielilor, explică istoricul Cosmin Popa.

Vârfurile medicinii românești, realizările românești în materie de medicină, în realitate nu au fost niciodată extinse la scară națională, nu au fost niciodată replicate, astfel încât să ducă la creșterea nivelului tehnologic și profesional al sistemului de sănătate românesc”, spune Popa.

Cum era organizat și finanțat sistemul de sănătate în perioada comunistă

Organizarea sistemului de sănătate în perioada comunistă nu era cu mult diferită de cea de astăzi, explică istoricul Cosmin Popa. În centrul sistemului decizional se afla Ministerul Sănătății, cu direcțiile județene de sănătate, și Consiliul Superior Sanitar care coordona politic și profesional întreg sistemul, „cuprinzând în reprezentativitatea lui atât partea profesională, medicală a sistemului, cât și partea ideologică, deci factorii responsabili politic”, spune Popa.

Finanțarea sistemului de sănătate în perioada comunistă era asigurată de la bugetul de stat. Totuși, modul concret în care acest sistem era susținut și organizat a cunoscut transformări semnificative de-a lungul anilor.

Pe toată perioada este foarte diferită maniera de finanțare și de funcționare a acestui sistem. În anii ’50-’60, apoi pe parcursul anilor ’70, avem o tranziție și începând de la debutul anilor ’80 avem o cu totul altă filozofie de finanțare și de funcționare a sistemului care se subsumează filozofiei economice generale”, conform lui Cosmin Popa. 

Istoricul subliniază că un element care se conturează încă de la începutul mandatului lui Nicolae Ceaușescu este atitudinea sa diferită față de două domenii importante: învățământul și sănătatea.

În timp ce se trasau liniile generale ale noului plan cincinal, centrat pe obiective de industrializare, modernizare și creștere economică pe toate planurile, a devenit vizibil că aceste două sectoare nu se bucurau de aceeași prioritate în viziunea liderului comunist. 

Dacă în ceea ce privește industria, în toate dimensiunile sale, vorbim de mașini-unelte, industria chimică și așa mai departe, avem de-a face cu aproximativă generozitate a lui Nicolae Ceaușescu în alocarea de resurse, îl vedem, dintr-o dată, în perioada de maximă popularitate, repet, ca fiind un om extrem de parcimonios, zgârcit cu resursele alocate acestor două domenii atât de importante pentru succesul planului lor sale”, spune Cosmin Popa.

Iată ce mai puteți afla din Historincul. Sănătatea, sistemul bolnav al comunismului

  • Interesele sistemului
  • Două idei criminale
  • Anii 1965-1966
  • Sănătatea pentru toți, între teorie și practică
  • Boli ”ascunse sub preș”
  • Efectele decretului din 1966
  • Sistem cinic, criminal și utilitarist
  • Medicii-gardieni ai sistemului
  • Cum controla partidul viața unei familii
  • Fenomenul copiilor abandonați
  • Cinismul utilitarismului comunist
  • Medicina, între Dumnezeu și Diavol
  • Vaccinul în comunism

Urmăriți un nou episod din seria Historincul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperă alte noutăți