PSD își schimbă poziția de la o zi la alta cu privire la susținerea lui Luca Niculescu
Declarațiile contradictorii ale lui Grindeanu din ultimele zile se succed foarte rapid. Sunt întoarceri peste întoarceri, contradicții evidente și aproape nimeni nu mai înțelege nimic. Și aici nu mă refer neapărat la declarații de tipul „Bolojan se ține de scaun”, făcute în urmă cu o săptămână, pentru ca acum să spună: „Bolojan nu știe cum să fugă mai repede”. Când vorbesc despre declarații contradictorii, mă refer în special la situații precum următoarele:
Într-un caz, susține prezența PSD în guvern; în celălalt, propune susținerea unui cabinet din care PSD ar lipsi.
• Pe 5 octombrie, după consultările de la Cotroceni: „Susținem soluții din care facem parte.” Participarea PSD era prezentată drept condiție pentru susținerea guvernului.
Digi24
• Pe 8 octombrie, la Antena 3: „Dar fac eu o ofertă inversă: PSD votează un guvern minoritar PNL-UDMR. Haideţi!” Declarația este relatată în articolul publicat pe 9 octombrie.
Sau:
Declară că nu are linii roșii, apoi exclude explicit mai multe dintre variantele aflate în negociere.
• Pe 5 octombrie: „Nu avem linii roșii pe care alții le au.” – Digi24
• Pe 8 octombrie: respinge atât guvernul tehnocrat, cât și guvernul minoritar PSD și cere o formulă cu participarea PSD, PNL și UDMR.
Digi24
• Pe 12 octombrie: potrivit condițiilor PSD relatate de TVR, partidul insistă asupra unei majorități implicate efectiv în guvernare și asupra revenirii PNL și UDMR în executiv.
Mai este și situația în care Grindeanu spune că PNL este, mai nou, USR, că s-a „userizat”, dar cere PNL alături de el în guvern.
Toate aceste „contradicții” le puteți găsi făcând o scurtă documentare. Ele sunt mult mai numeroase, dar nu are sens să le detaliem acum. Ne-am făcut o imagine.
Faptul că PSD își schimbă atât de des poziția a dus la o bulversare totală a publicului. Nimeni nu știe ce să mai creadă. Ce vrea cu adevărat PSD?
Grindeanu, între partid și presiunea crizei
Este foarte adevărat că în PSD sunt mai multe curente: unii vor la guvernare cu orice preț, alții vor o alianță cu AUR, iar alții au realizat că partidul a intrat într-o fundătură și că lucrurile se vor termina foarte prost la alegerile viitoare.
Cred că Grindeanu este împins într-un colț și are nevoie de o soluție, de un compromis făcut de adversarii săi pentru a putea ieși. Are nevoie de o portiță de ieșire din acest colț.
Pe de o parte, are partidul scindat; pe de altă parte, știe că, dacă nu se va face urgent rectificarea bugetară și nu se va creiona bugetul, România va intra în haos. El va fi principalul responsabil dacă timpul trece, iar Guvernul Niculescu nu obține învestirea din cauza lipsei voturilor PSD.
Dacă PSD va fi în ipostaza partidului din cauza căruia nu se poate ieși din criză, atunci Grindeanu va deconta toate oalele sparte.
Drept urmare, Grindeanu este făcut sandviș între adversarii politici care l-au lăsat în ofsaid, adică PNL, care a spus că poate da un vot de învestire pentru Niculescu, presiunea crizei bugetare, care impune o rectificare urgentă, și adversarii din interior.
Niculescu oferă o portița de ieșire
Acordul pe care îl propune Niculescu poate fi acea portiță de care are nevoie Grindeanu pentru a vota învestirea acestui guvern.
Grindeanu trebuie să își bage PSD-iștii în guvern, dar, în același timp, are nevoie de o garanție că PSD nu va fi debarcat prea repede. Mai mult decât atât, are nevoie să își dilueze cât mai mult responsabilitatea pentru măsurile viitoare.
De altfel, după ce Niculescu a enunțat această idee, Grindeanu a susținut și el că este nevoie de un acord parlamentar pe doi ani:
„Sigur, poate să existe și varianta legată de acorduri parlamentare, acorduri care țin de o susținere și aș insista să fie o susținere până în 2028, astfel încât să avem credibilitate până la urmă, sau guvernul viitor să aibă credibilitate pe tot ceea ce înseamnă demersuri, fie dacă vorbim de cele legate de buget, de angajamentele financiare internaționale sau fie cele legate pe politici publice absolut necesare de reformă în România în anii următori”, a afirmat Grindeanu.
România are nevoie de un guvern cu puteri depline cât mai repede. Asta este foarte clar.
Ideea lui Niculescu – un acord politic – poate fi un punct de plecare, dar, așa cum am scris și pe Facebook, nu poți face un acord care să pună PNL în dificultate, pentru că liberalii nu îl vor semna.
Pentru ca ideea acordului să fie fezabilă, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
1. Acordul trebuie semnat de fiecare partid în parte cu premierul desemnat. Nu trebuie să fie un acord în patru părți( partidele din fosta Coalițiea0
PNL nu își mai poate asuma și nu va dori să semneze un acord care poate fi folosit de Grindeanu și de propaganda PSD pentru a lansa ideea că s-a refăcut coaliția.
2. Premierul trebuie să joace fair-play față de toate partidele, iar acordul trebuie să prevadă marile obiective care trebuie îndeplinite.
3. Toate partidele trebuie să își asume că nu vor depune și nu vor vota o moțiune de cenzură împreună cu AUR.
Grindeanu a declanșat o criză politică fără precedent în momentul în care a dat jos Guvernul Bolojan. Criza s-a amplificat de la o zi la alta. Efectiv, s-a creat efectul unei găuri negre.
Ca să depășim criza, fiecare partid politic care a generat-o trebuie să suporte un cost. Nu poți cere celorlalți să accepte să fie și bătuți, și cu banii luați.
În același timp, întotdeauna este nevoie să îi lași adversarului tău și o ieșire, o portiță, să nu îl pui la colț. Și aici voi da un exemplu, păstrând proporțiile, bineînțeles.
În criza rachetelor din Cuba, probabil cea mai mare criză din istoria omenirii, principiul pe care l-a adoptat Kennedy a fost acela de a-i oferi lui Hrușciov atât un compromis acceptabil, cât și posibilitatea de a-l justifica în fața propriului public.
De altfel, Robert Kennedy spune în memorii că președintele afirma: „Nu vreau să-l împing într-un colț din care să nu poată ieși.”
Kennedy a obținut retragerea rachetelor sovietice, oferindu-i lui Hrușciov garanții și o ieșire care să nu pară o capitulare.
Revenind la criza de pe Dâmbovița, deși Grindeanu este vinovat și nu a încercat să îi lase niciun pic de spațiu lui Bolojan, acum ar fi momentul ca președintele României să încerce să medieze o rezolvare a crizei.
Primul pas ar fi ca fiecare partid să semneze câte un acord cu premierul desemnat Luca Niculescu, în care să precizeze limitele susținerii, obiectivele de guvernare și, bineînțeles, linia roșie: nicio alianță cu AUR, nici la vedere, nici în subteran.
Sub patronajul Președinției, aceste acorduri dintre partide și premierul desemnat pot fi semnate ca un prim semnal pozitiv. Ce va fi după instalarea guvernului? Cât timp va fi respectat pactul? Dacă ne luăm după experiențele României, foarte puțin, dar ar fi măcar o portiță de ieșire pentru Sorin Grindeanu.
*Cristi Hrițuc a fost invitatul lui Cătălin Striblea la Analyze That! Special, pe canalul youtube Vorbitorincii, în 8 octombrie 2026.
**textul a fost postat și pe contul de substack al lui Cristi Hrițuc
***foto copertă: Inquam Photos /Octav Ganea
