de Olivia Popa
Trump încearcă să atragă mai multe state est-europene în sfera de influență a SUA, în detrimentul Uniunii Europene, afirmă consultantul politic Cristian Hrițuc, într-o ediție specială Analyze That, realizată de Cătălin Striblea. Hrițuc pune cap la cap informații despre presupuse intervenții americane în politica unor țări europene, în care guvernele corupte sau vulnerabile la influențe ar putea deveni instrumente ale unei strategii mai ample.
Cinci până la zece state, între Washington și Bruxelles
Punctul de plecare al analizei este o declarație a președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, apropiat de cercul lui Donald Trump Jr. Potrivit analistului, Vučić a afirmat, cu câteva luni în urmă, că Statele Unite vor încerca să desprindă între cinci și zece țări est-europene de influența Uniunii Europene și să le atragă în propria sferă de putere.
Hrițuc spune că a regăsit declarația, făcută într-un podcast, și în presa românească. Privită separat, ea ar putea părea o simplă afirmație politică. Corelată însă cu informațiile recente din Grecia și Polonia, capătă, în interpretarea sa, o altă greutate.
„Corelate, avem elemente care îți arată un joc în forță al americanilor”, spune analistul.
Guvernele coruptibile și jocul de influență al lui Trump
Primul exemplu invocat este Grecia. Hrițuc amintește dezvăluirile presei americane despre ambasadoarea SUA, Kimberly Guilfoyle, care ar fi afirmat că poate răsturna guverne. Scandalul a provocat reacții pe scena politică elenă, iar analistul consideră relevant faptul că secretarul de stat Marco Rubio i-a oferit public susținere, ulterior.
Al doilea exemplu vine din Polonia. Potrivit unor informații din presa poloneză, relatate de Hrițuc, administrația americană ar fi încercat să determine un ministru din coaliția premierului Donald Tusk să părăsească alianța și să sprijine tabăra președintelui polonez, apropiat de Washington.
Hrițuc adaugă Bulgaria și România pe lista statelor în care vede manifestări ale aceleiași strategii. „Promovarea unor guvernări corupte”, spune el, descriind ceea ce consideră a fi una dintre metodele administrației americane.
Analistul remarcă și faptul că dezvăluirile privind ambasadoarea din Grecia au apărut inclusiv în presa americană de dreapta, nu doar în publicațiile critice față de președinte.
România și pariul lui Nicușor Dan pe Washington
În acest context, reapare întrebarea: de ce ar fi ales președintele României apropierea de administrația Trump și sacrificarea guvernului Bolojan? Hrițuc crede că răspunsul ține de felul în care era percepută puterea liderului american.
„Cred că a vrut să ducă România mai mult în zona de influență americană pentru că acum un an de zile Trump era cel care dădea tuturor senzația că va avea lumea la picioare.”
Agresivitatea negocierilor americane îi surprinsese pe europeni, iar o parte a establishmentului românesc ar fi considerat că apropierea de Washington reprezintă alegerea potrivită. Hrițuc introduce însă și un calcul de politică internă. În opinia sa, Nicușor Dan ar fi încercat să evite un conflict cu PSD și ar fi putut fi influențat de promisiunile unor lideri social-democrați privind relațiile cu cercul apropiat lui Trump.
„Probabil și păcălit, cred că și păcălit de Grindeanu și suita aia”, afirmă analistul.
Unde s-a oprit pariul pe America
Un exemplu al limitelor acestei apropieri apare în discuția despre negocierile energetice. Cătălin Striblea precizează că Nicușor Dan a acceptat explorarea unor propuneri privind gazele, dar, după prezentarea costurilor de către autoritățile române, s-a repliat pe poziția lui Ilie Bolojan. Așadar, potrivit lui Striblea, președintele nu a mers până la capăt cu această direcție.
Hrițuc consideră totuși că apropierea politică de administrația americană a fost o alegere greșită, mai ales în contextul solidarizării europene din timpul crizei Groenlandei. Critica sa nu privește parteneriatul strategic româno-american, pe care îl susține, ci actuala administrație de la Washington.
Ce ar câștiga, în cele din urmă, SUA dintr-un asemenea joc? În interpretarea lui Hrițuc, rezultatul urmărit ar fi extinderea influenței americane în detrimentul celei europene. El consideră însă că strategia este legată și de interesele politice și financiare ale cercului lui Trump, pe care îl acuză că urmărește câștiguri private chiar în detrimentul interesului american. Analistul nu dezvoltă avantajele geopolitice concrete ale slăbirii influenței UE, dar avertizează că promovarea unor guvernări corupte ar deveni parte a modului în care actuala administrație își construiește relațiile externe.
Dialogul integral este disponibil în link-ul de mai jos, pe canalul de youtube Vorbitorincii.
