Scenografia afișată de galeria FCSB Peluza Nord, ieri, 21 decembrie 2025 la meciul cu Rapid București, ridică probleme serioase de ordin juridic, prin raportare la legislația română privind interzicerea simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Limbajul vizual utilizat reproduce în mod recognoscibil un afiș de propagandă nazistă din cel de-al Doilea Război Mondial, asociat mesajului „Schweige! Du bringst mich in Gefahr” („Taci! Mă pui în pericol”), simbol al intimidării și al tăcerii impuse de un regim totalitar.
În România, OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, interzice promovarea, utilizarea în public și răspândirea simbolurilor fasciste, legionare sau naziste, precum și a ideologiilor asociate acestora. Legea nu se limitează la reproducerea fidelă a unor embleme (svastici etc.), ci vizează și forme de glorificare, legitimare sau reutilizare simbolică a mesajelor și codurilor vizuale ale regimurilor totalitare.
În acest context, folosirea deliberată de către galeria FCSB a unui arhetip vizual nazist, într-un spațiu public, cu un mesaj de intimidare și reducere la tăcere, poate intra sub incidența acestei legislații, urmând a fi analizată sub aspectul intenției, al contextului și al efectului produs asupra publicului.
Amploarea situației este accentuată de comportamentul galeriei FCSB pe parcursul întregii partide. Pe durata meciului au fost scandate în mod repetat mesaje cu caracter rasist, culminând cu intonarea unui cântec cunoscut din repertoriul galeriilor extremiste, care conține îndemnuri explicite la violență împotriva romilor: ”Am avut și vom avea…..(…)”. Astfel de manifestări intră sub incidența legislației privind combaterea discursului instigator la ură și sunt de natură să creeze un climat de intimidare și excludere într-un spațiu public destinat competițiilor sportive.
De altfel, nici galeria Rapid București nu a avut un comportament ireproșabil. La începutul meciului, a fost necesară intervenția pompierilor pentru îndepărtarea artificiilor aruncate aprinse pe teren, inclusiv în careu, într-un moment în care zona era ocupată de jucători. Incidentul a generat un risc evident pentru integritatea fizică a acestora și a perturbat desfășurarea normală a partidei, intrând sub incidența regulilor de ordine și siguranță pe stadioane.
Caracterul alarmant al acestor episoade este accentuat și de data aleasă — 21 decembrie, zi cu semnificație istorică majoră pentru Revoluția Română din 1989. Ridicarea unui banner care evocă simbolic tăcerea impusă, exact într-o zi a comemorării victimelor luptei pentru libertate și exprimare, poate fi interpretată nu doar ca un gest provocator, ci ca unul potențial contrar valorilor constituționale fundamentale ale statului român.
Faptul că, în fotbalul românesc, lipsesc reacțiile ferme și consecvente din partea cluburilor, a instituțiilor și a forurilor de conducere pentru sancționarea unor astfel de derapaje ridică semne serioase de întrebare nu doar despre starea sportului, ci și despre toleranța mai largă a societății față de violență, ură și comportamente care ar trebui să fie, de mult timp, inacceptabile în spațiul public.
