Sala Majestic a Teatrului Odeon din București va fi gazda celei de-a 34-a ediții a Galei Premiilor UNITER, care va avea loc luni, 25 mai 2026. Evenimentul recompensează performanțele teatrale ale anului 2025, iar nominalizările acoperă atât marile teatre naționale, cât și scena independentă.
Juriul de nominalizări a fost format din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici, iar spectacolele analizate au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.
Nominalizările pentru cea de-a 34-a ediție a Galei Premiilor UNITER confirmă un an teatral dens, cu o competiție echilibrată între teatrele naționale și zona independentă. Se vede limpede o dublă mișcare: pe de o parte, reconsiderarea marilor clasici în montări contemporane (Kafka, Ionesco, O’Neill, Shakespeare), pe de altă parte, un teatru contemporan românesc tot mai articulat și mai curajos.
Se mută centrul de greutate al teatrului românesc?
Nominalizările din acest an arată limpede o deplasare interesantă a centrului de greutate în teatrul românesc. Dacă în alți ani Bucureștiul domina categoric numeric și simbolic, ediția 2026 aduce în prim-plan teatrele din Transilvania, în special Târgu-Mureș și Satu Mare, care reușesc să adune cele mai consistente prezențe în categoriile majore.
Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” impresionează prin forța spectacolului Casa dintre blocuri, prezent în competiția pentru cel mai bun spectacol, regie și roluri principale. Este o prezență solidă, care indică o construcție artistică coerentă la nivel de trupă și direcție repertorială. În același timp, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” confirmă maturitatea unei echipe artistice bine sudate, cu Sopro – Șoapte din umbră și Maestrul și Margareta în mai multe categorii importante.
Sibiul rămâne o instituție majoră prin amplitudinea producțiilor și prezența constantă în zona performanței actoricești și tehnice, Teatrul Radu Stanca fiind nominalizat în categorii precum cel mai bun spectacol, actor în rol principal (Nicu Mihoc), muzică originală (Vasile Șirli), iar Teatrul Excelsior din București confirmă excepționalul repertoriu din ultimii ani prin consistența nominalizărilor pentru Metamorfoza și Dark Play (cel mai bun spectacol – Metamorfoza, cel mai bun actor în rol principal –Marius Turdeanu, muzică originală – Sebastian Androne Nakanishi, video design – Bogdan Slăvescu)
În paralel, Centrul Educațional Replika din București (cu nominalizări la regie, scenografie, debut și video-design) arată că teatrul angajat social și dramaturgia contemporană românească nu sunt doar prezente, ci relevante în competiția mare.
Criza conducerii stabile în teatrele Capitalei.
Per ansamblu, ediția 2026 nu stabilește o hegemonie a unui singur teatru, ci mai degrabă o distribuție echilibrată a excelenței. Se conturează însă o tendință clară: scena teatrală din afara Capitalei este nu doar competitivă, ci dominantă în zonele de prestigiu. Dacă Gala UNITER va confirma această distribuție de forțe și la nivelul premiilor, am putea vorbi despre o reconfirmare a faptului că teatrul românesc valoros nu mai are un singur centru, ci mai mulți poli puternici, capabili să producă spectacole de referință.
Există însă și o observație care nu poate fi ignorată: absența vizibilă a unor instituții majore din zona nominalizărilor ridică inevitabil întrebări legate de management. Cazul Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București este relevant. În contextul interimatului prelungit, TNB apare cu un singur spectacol nominalizat – Proorocul Ilie – meritul clar al echipei artistice închegate în jurul lui Botond Nagy (scenografie – Irina Moscu și soundtrack – Claudiu Urse), iar nu rezultatul unei strategii instituționale coerente. Când cel mai mare teatru al țării are o prezență atât de discretă în competiție, discuția nu mai este despre un spectacol anume, ci despre direcție, viziune și capacitatea managementului de a genera performanță constantă. În teatru, excelența nu e întâmplătoare; ea ține de echipe, de continuitate și de leadership cultural.
Situația managementului cultural din București a devenit, din excepție, regulă. Peste 10 teatre publice din Capitală funcționează în regim de interimat, unele de ani întregi, într-o practică ce contrazice atât spiritul, cât și litera legislației. În lipsa unei conduceri stabile, teatrele ajung să funcționeze fără direcție strategică, cu decizii amânate, proiecte blocate și o asumare limitată a riscului artistic. Într-un astfel de climat, vulnerabilitatea la presiuni politice și instabilitatea instituțională devin realități cotidiene, iar predictibilitatea pentru echipele artistice dispare. În absența unor concursuri transparente și a unei viziuni manageriale pe termen lung, riscul este ca teatrul să fie sufocat de birocrație și precaritate administrativă.
Cine sunt artiștii și spectacolele în cursa pentru trofeele Galei Premiilor UNITER 2026
Premii pentru întreaga activitate și distincții speciale
Premiul de Excelență „Ion Caramitru” acordat Teatrului ACT marchează simbolic recunoașterea teatrului independent ca pilon stabil al scenei românești, nu doar ca o alternativă confortabilă.
Premiile pentru întreaga activitate oferite lui Catrinel Dumitrescu, Marius Bodochi, Tompa Gábor, Marie-Jeanne Lecca și Marina Constantinescu arată continuitatea unei generații care a construit standarde în materie de artă teatrală, iar omagiul ce îi va fi dedicat lui Victor Rebengiuc este, dincolo de ceremonie, un reper de memorie culturală românească.
Alte distincții vor merge către ȘI Festival – Festivalul de Teatru și Film, ediția a V-a, realizat de Asociația Șerban Ionescu – pentru construirea unui spațiu de creație și identitate culturală în localitatea 2 Mai; Teatrul de Artă București – pentru rezistență și vocație în cultura independentă – 15 ani în 2025; Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova – la împlinirea a 175 de ani de slujire a culturii românești; Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași – 185 de ani de istorie – tradiție și continuitate.
Nominalizările UNITER pentru cel mai bun spectacol
Casa dintre blocuri, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”
Lungul drum al zilei către noapte după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu
Metamorfoza de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București
Sopro – Șoapte din umbră de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke,Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”
Categoria reunește patru producții de forță, fiecare cu un univers estetic clar: teatrul poetic și social al lui Radu Afrim, monumentalitatea psihologică de la Sibiu, corporalitatea tensionată și construcția scenică din „Metamorfoza” și rafinamentul meta-teatral al lui Bocsárdi László.
Nominalizări UNITER pentru cea mai bună regie (Premiul „Lucian Pintilie”)
Radu Afrim pentru regia spectacolului „Casa dintre blocuri” de Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”
Radu Apostol pentru regia spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO
László Bocsárdi pentru regia spectacolului „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”
Catinca Drăgănescu pentru regia spectacolului „Macbeth.0”, după William Shakespeare, scenografia Gabi Albu, costumele Rodica Neacșea, Teatrul Masca, București
Vlad Massaci pentru regia spectacolului „Rinocerii” de Eugène Ionesco, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București
Este o categorie a regizorilor cu identitate puternică, în care se întâlnesc teatrul poetic, teatrul civic și reinterpretarea radicală a clasicilor.
Nominalizări UNITER pentru roluri principale
Actor:
Tudor Chirilă pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București
Bence Kónya-Ütő pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe.
Csaba László pentru rolul Both Karola, mama lor din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”
Nicu Mihoc pentru rolul Edmund Tyrone din spectacolul „Lungul drum al zilei către noapte”, după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu
Marius Turdeanu pentru rolul Gregor din spectacolul „Metamorfoza” de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București
Actriță:
Katalin Berekméri pentru rolul Both Etelka din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”
Andreea Boboc pentru rolul Dorra din spectacolul „Femeia – câmp de luptă” de Matei Vișniec, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași
Cătălina Mihai pentru rolul Janis din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București
Calița Nantu pentru rolurile Nadia, Tov.Ludmila, Aurora, Petra Punkista, turista din RDG, Bunica Viorica din „Arădeanca” de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Arad
Alina Petrică pentru rolul Girafa din spectacolul „Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodrigues, regia Edda Coza și Dan Coza, decorul Andreea Tecla, costumele Maria Ștefănescu, Asociația Tangent, Teatrul Mic, București și Teatrul „Alexie Mateevici”, Chișinău
Nominalizări UNITER pentru roluri secundare
Actor:
George Albert Costea pentru rolul Evgheni Konstantinovici Lvov din spectacolul „Ivanov” de A.P. Cehov, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova
Ștefan Iancu pentru rolul Arti din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București
Sorin Leoveanu pentru rolurile Lady Margaret/Clarence din spectacolul „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara
Csongor Zsolt Nagy pentru rolurile Dinis/Verșinin/Harpagon/Doctorul din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”
Tibor Pálffy pentru rolul Jean din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe
Actriță:
Alexandra Caras pentru rolul Mica din spectacolul „Dealul florilor” de Calița Nantu, regia Mark Cristopher Demeter, scenografia Mihai Păcurar, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca
Blanca Doba pentru rolul Jim Curry din spectacolul „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila
Elena Emandi pentru rolurile Izabela, narator și îngerul din spectacolul „Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu” de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați
Ioana Iacob pentru rolul Mariedl din spectacolul „Șefele” de Werner Schwab, regia Irisz Kovacs, decorul și costumele Réka Oláh, Teatrul German de Stat, Timișoara
Blanka Moldován pentru rolurile Directoarea/Izabel/Olga/Antigona/Berenice din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”
Cel mai bun debut
Maria Elena Morar pentru rolurile din spectacolul „Lalele, păsări și beton”, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca
Larisa Popa pentru regia spectacolului „Acest loc blestemat” de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, scenografia Ilinca Gavriliță, Centrul de Teatru Educațional Replika, București
Ada-Maria Zaharia pentru scenografia spectacolului „Noi, lupii” de Joel Horwood, regia Horia Suru, Teatrul „Jean Bart”, Tulcea
Nominalizări UNITER pentru cea mai bună scenografie
Gabi Albu pentru scenografia spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO
Gyopár Bocskai pentru scenografia spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Oana Micu pentru scenografia spectacolului „Livada de vișini” de A.P. Cehov, regia Andrei Măjeri, Teatrul de Stat Constanța
Irina Moscu pentru scenografia spectacolului „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București
Beáta V.Sós și Sára Katalin Mihály pentru scenografia spectacolului „Maestrul și Margareta” după Mihail Bulgakov, regia Sardar Tagirovski, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”
Din ce în ce mai mult, scenografia devine tot mai mult o formă de arhitectură conceptuală, nu doar decor propriu zis.
Cel mai bun text dramatic românesc, în premieră absolută
În zori, lumina e mai aspră de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și asociația ADO
Lalele, păsări și beton, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca
Mareșala, textul și regia Alina Nelega, decorul Claudiu Ardelean, costumele Clara Ștefana Dumitrescu-Iftodi, Teatrul pentru Copii și Tineret Ariel, Târgu-Mureș
Nașterea unui dictator de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén, scenografia Beáta V. Sós, Stúdió Yorick, Târgu-Mureș
Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați
Dramaturgia românească contemporană confirmă maturitate tematică și curaj formal.
ALTE CATEGORII
Teatru radiofonic
1984 de George Orwell, adaptarea și regia Alexandru Unguru, Voxa
Fereastra care n-avea somn de Selma Dragoș, adaptarea radiofonică și regia Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune
heteroSălăjan, dramaturgia Răzvan Omotă, regia Robert Kocsis, AUZIT.Teatru Radiofonic
Oedip la Colonos de Sofocle, regia Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune
Teatru pentru copii / animație
Bekkanko de Asaya Fujita, regia Cristi Juncu, scenografia Mihai Pastramagiu, Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești
Dracula. Despre cum am devenit un monstru, conceptul, regia și scenografia Dimitros Stamou și Demy Papada (Merlin Puppet Theatre, Berlin), Teatrul de Păpuși „Puck”, Cluj-Napoca
The window, dramatizarea Robert Copoț, Laurențiu Pleșa, David Zuazola, regia David Zuazola, scenografia David Zuazola și Attila Bajko, muzica Lazar Novkov, Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”, Timișoara
Muzică originală și sound design
Sebastian Androne Nakanishi pentru muzica și spațiile sonore ale spectacolului „Dark Play” de Carlos Murillo, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Teatrul Excelsior, București
Csaba Boros pentru muzica spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, scenografia Gyopár Bocskai, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Cristina Juncu pentru muzica spectacolului „Așteptându-l pe Ulise”, spectacol-concert de Cristina Juncu, după „Odiseea” lui Homer, Asociația Par Coeur
Vasile Șirli pentru muzica spectacolului „Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie (după 1001 de nopți)”, regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu
Claudiu Urse pentru muzica spectacolului „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București
Video design
Elena Găgeanu pentru video designul spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO
Dan Ionescu și Ciprian Făcăeru pentru video designul și VR-ul spectacolului „Macbeth.0” după William Shakespeare, regia, concept și adaptarea textului Catinca Drăgănescu, scenografia Gabi Albu, costumele Rodica Neacșea, Teatrul Masca, București
Bogdan Slăvescu pentru video designul spectacolului „Dark Play” de Carlos Murillo, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Teatrul Excelsior, București
Teatrul integrează tot mai firesc tehnologia.
Lighting design
Costi Baciu pentru lighting designul spectacolului „De profundis”, după Oscar Wilde, regia, coregrafia, costumele și coloana sonoră Răzvan Mazilu, decorul Oana Micu, Teatrul „Stela Popescu”, București
Romeo Groza pentru lighting designul spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, scenografia Gyopár Bocskai, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Nichita Teodorescu pentru lighting designul spectacolului „Iarna” de Jon Fosse, regia Hunor Horváth, scenografia Oana Micu, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Secția germană
Coregrafie / mișcare scenică
Andrea Gavriliu pentru coregrafia spectacolului „Rave de Ravel”, Teatrul Masca, București
Flavia Giurgiu pentru coregrafia spectacolului „Ultima vară de pace”, textul și regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu Gheorghe
Arcadie Rusu pentru coregrafia spectacolului „Nijinski. Agonie și extaz”, scenografia, costumele și videoproiecțiile Yasmin Asan, Teatrul Odeon, București.
În loc de concluzie. Gala UNITER între excelență artistică și criza managementului cultural
La Gala UNITER 2026, pe scena de la Odeon, veți regăsi în luna mai maturitate artistică, diversitate estetică și o energie care vine tot mai puternic din afara Capitalei. În culise, însă, persistă instabilitatea administrativă a instituțiilor de cultură care poate influența pe termen lung performanța: 2026 ar putea rămâne anul în care discuția despre stabilitate managerială a devenit imposibil de evitat.
