Reforma administrativă pe care o clamează PSD este un proiect extrem de important. Cred că săptămâna viitoare ne vom putea da seama cât de serioasă este intenția lor și ce șanse are să fie pusă în practică. Vor conta câteva lucruri: cum va arăta proiectul, dacă va presupune comasarea județelor, în ce formă și în ce perioadă ar urma să fie aplicat.
Dar cel mai important indiciu va fi, în opinia mea, soluția propusă pentru București–Ilfov.
De ce? Aici se concentrează interese financiare uriașe, investiții și resurse. Bucureștiul și Ilfovul generează împreună aproape 29% din PIB-ul național. Vorbim despre o regiune în care se produce aproape o treime din economia României.
Unul dintre proiectele discutate de-a lungul timpului presupune ca localitățile din primul inel din jurul Bucureștiului să intre în componența administrativă a Capitalei. Nu vorbim aici despre o simplă asociere metropolitană, ci despre o încorporare care ar modifica inclusiv corpul electoral al Bucureștiului.
Reforma administrativă a Bucureștilor. Ce ar însemna asta?
Am făcut, cu ajutorul AI, o simulare pornind de la rezultatele alegerilor locale din 9 iunie 2024. Am comparat voturile pentru Consiliul General al Municipiului București cu voturile pentru consiliile locale din 17 localități din jurul Capitalei. Aceasta este delimitarea de lucru folosită în calcul; rezultatul se modifică în funcție de localitățile incluse.
Așadar, raportat la scrutinul din 2024, Bucureștiul ar avea cu 15,67% mai mulți alegători înscriși. Dacă păstrăm participarea de atunci, numărul voturilor valabile ar crește cu 19,44%, iar localitățile adăugate ar reprezenta 16,28% din voturile valabile ale Capitalei extinse.
Reforma administrativă: pe cine ar avantaja politic?
Dacă facem o simulare simplă, în care voturile din 2024 se păstrează la aceleași partide, PNL ar avea cel mai mare câștig direct de pondere. Ar adăuga 35.517 voturi și ar urca de la 12,60% la 14,65%.
Dar ce se întâmplă dacă aceste voturi ajung la PSD?
În această ipoteză, PSD ar ajunge la 30,18%, iar PNL ar coborî la 10,55%. Calculul păstrează voturile PNL din București și transferă către PSD numai voturile obținute pe liste proprii de PNL în cele 17 localități ilfovene.
PSD ar deveni primul clasat, cu 35.979 de voturi peste familia politică reprezentată în 2024 de ADU, adică un avantaj de 4,16 puncte procentuale.
De ce iau în calcul această ipoteză? Pentru că votul local are o logică proprie. Primarii în funcție, organizațiile și rețelele locale pot avea o influență importantă asupra rezultatului, uneori mai mare decât mesajele și confruntările de la nivel național.
Despre intențiile PSD, am scris aici
În opinia mea, situația politică a PNL Ilfov merită privită tocmai prin această lentilă: raportarea conducerii organizației la Ilie Bolojan și eventualele înțelegeri locale pot conta în orientarea sprijinului electoral. Dacă plecăm de la ipoteza că o parte din voturile mobilizate de organizațiile PNL ar putea fi orientată către un alt partid, obținem un rezultat diferit. Mai pe scurt, dacă conducerea actuală a PNL ilfov schimbă tabăra, atunci vor fi schimbări majore și în rezultatul votului.
Desigur, oamenii nu sunt oi, iar voturile nu sunt proprietatea primarilor. Nu poți presupune că o organizație transferă integral un electorat doar pentru că liderii săi decid acest lucru. Dar nici influența rețelelor locale nu poate fi ignorată.
Mai există o componentă importantă. În patru dintre localitățile incluse în calcul, PSD și PNL au candidat pe liste comune, care au obținut, cumulat, 17.888 de voturi. Aceste voturi nu pot fi împărțite factual între cele două partide.
Dacă presupunem că PSD preia și toate aceste voturi, pe lângă cele 35.517 voturi obținute separat de PNL, rezultatul ar fi următorul:
IndicatorPSD Voturi finale279.148. Scor final32,25% Câștig față de scorul bucureștean din 2024+5,69 puncte procentuale. Avantaj față de ADU / USR–PMP–Forța Dreptei 53.867 de voturi / 6,22 puncte procentuale
În acest scenariu, PSD ar avea un avantaj clar.
Trebuie însă păstrată distincția dintre calcul și anticipare. Nu vom avea același context electoral, aceeași ofertă politică sau, neapărat, aceleași alianțe. Votul pentru un consiliu local nu se reproduce automat într-o competiție pentru CGMB. Simularea arată ce s-ar întâmpla dacă transferul presupus s-ar produce. Este o ipoteză de lucru.
Prin urmare, nu simpla aducere a localităților din primul inel în componența Capitalei ar avantaja automat PSD. Avantajul major pentru PSD apare în ipoteza în care reorganizarea este însoțită de reorientarea către acest partid a voturilor obținute în 2024 de PNL în localitățile respective.
Am încercat să anticipez astfel una dintre posibilele mize electorale ale reorganizării. Dacă delimitările administrative ar fi construite deliberat pentru a favoriza un partid, am putea discuta despre o logică de tip gerrymandering: folosirea granițelor electorale pentru obținerea unui avantaj politic. Existența unui asemenea avantaj nu dovedește însă, singură, că aceasta este intenția proiectului.
Pentru a evalua miza întregii reforme, o asemenea analiză ar trebui repetată pentru fiecare teritoriu vizat: cine intră în noua structură, ce electorat se adaugă și cum se modifică raporturile de forțe. Dacă PSD vrea într-adevăr să facă această reformă, bănuiesc că o va face abia după ce are simulări făcute pe fiecare regiune.
De aceea, cred că propunerile pentru București–Ilfov și pentru județele cu o pondere importantă a populației maghiare vor fi două teste relevante. Din felul în care vor fi desenate aceste soluții vom putea înțelege mai bine atât miza politică a proiectului, cât și șansele lui de a strânge sprijinul necesar pentru adoptare.
*Cristi Hrițuc este consultant politic cu experiență în campaniile electorale din România și Republica Moldova și fost consilier de stat în administrația Băsescu. Textul a fost postat și pe contul de substack al lui Cristi Hrițuc . Îl puteți citi și pe Vorbitorincii.
Cel mai recent interviu al lui Cristian Hrițuc la Vorbitorincii este mai jos:
